Cuprins (Content)

 AŞEZĂRI NEOLITICE PE VALEA MUREŞULUI (II)

Noi cercetări la Turdaş – Luncă

I. Campaniile anilor 1992-1995

 

English Title: NEOLITHIC SETTLEMENTS IN THE VALLEY OF THE MUREŞ (II)

NEW ARCHAEOLOGICAL RESEARSCH AT TURDAŞ–LUNCĂ, I. THE 1992–1995 CAMPAINGS.

Autor: Sabin Adrian LUCA, BIBLIOTHECA MVSEI APVLENSIS XVII,ISBN 973-590-514, Editura Economică, 2001 © copyright: Sabin Adrian Luca; Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE)

 

Coperta 1   / Coperta 2 / Cuprins (Content)
 
Capitolul IV. Descrierea materialelor arheologice

c. Torsul, ţesutul şi pescuitul.

c.1. Culturii Turdaş îi pot fi atribuite câteva greutăţi cu utilităţi legate de unul dintre cele trei meşteşuguri enumerate. Astfel, în locuinţa L1/1992, nivelul II – superior, s-au descoperit greutăţi de plasă de pescuit (Fig. 8/1-2, 4). Acestea pot fi puse în legătură cu piesa de la Fig. 8/6 care poate reprezenta un distribuitor de sfori folosit pentru strângerea la gură a plasei aruncată în apă. Dintre greutăţi se remarcă cea de la Fig. 8/2 care este ornamentată cu şiruri de alveole realizate prin impresiune cu degetul sau cu un obiect bont.

c.2. Culturii Petreşti îi aparţine un complex de descoperiri foarte interesante din locuinţa L2/1994–1995 (nivelul III). Această descoperire, pe lângă altele ce se vor dezvălui în această carte, ne îndreptăţeşte să-i acordăm înţelesuri legate de cultul fertilităţii şi fecundităţii din epocă.

Aceste complex este alcătuit din 27 de greutăţi (Fig. 9/1-10; 10/4-7; 11). Dintre acestea una este de piatră (Fig. 9/8) şi restul din lut. Ca formă, doar una este rotundă (Fig. 9/1), şi poate că nici nu face parte din acest complex de descoperiri, la fel ca şi cea din piatră. Rămân, în consecinţă, doar 25 de greutăţi. Chiar dacă mare parte a cercetătorilor cred că această formă de greutate (piriformă) este folosită doar la războaiele de ţesut eu cred că greutăţile din această locuinţă provin de la o plasă de pescuit de mari dimensiuni suspendată de o grindă în casă pentru a nu se încâlci. În favoarea acestei supoziţii pledează greutatea de la Fig. 9/10 care ar avea rolul de distribuitor central de sfori. Curios este faptul că unele greutăţi au ornamente realizate prin impresiune (Fig. 9/3; 10/7 sau 11/5) sau prin incizare (Fig. 10/7 a–b sau 11/3, 5). În acest din urmă caz vedem incizate două splendide zvastici cu braţe duble, caracteristice reprezentărilor mitologice ale comunităţilor neolitice din Orient până la Dunăre. Ce caută aceste zvastici incizate pe greutăţi din lut este foarte greu de spus. Poate că acoperă, prin existenţa lor pe aceste piese, o simbolistică numerică sau – poate – benefică.

 

Capitolul IV. Descrierea materialelor arheologice

a. Industria litică

b. Industria prelucrării osului şi cornului

c. Torsul, ţesutul şi pescuitul.

d. Ceramica culturii Turdaş.

e. Ceramica culturii Petreşti

f. Ceramica culturii Coţofeni.

g. Plastica

g.1. Plastica culturii Turdaş

h. Vase cu semnificaţii speciale.

i. Alte materiale arheologice cu semnificaţie specială.

j. Plastica culturii Petreşti.

k. Plastica culturii Coţofeni.

l. Activitatea metalurgică.