Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
HOME English version
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

   

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS

XI

Arheologie şi istorie (III)

Descoperiri din judeţul Hunedoara

 
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu

CUPRINS

Cuvânt înainte  

Cadrul geografic

 

Descoperiri arheologice:

A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z

Tabel cu descoperirile arheologice dispuse pe epoci

 Abrevieri bibliografice şi bibliografie

 

 

Repertoriul descoperirilor  

Ş.

 

404. Şerel (comuna Pui)

¤

405. Şesuri (comuna Bucureşci)

¤

406. Şoimuş (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Ferma Nr. 2.

În hotarul localităţii, la 300 m vest de punctul Teleghi, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş cu elemente Vinča C, dar şi Coţofeni. [1]

b) Punctul Avicola.

În acest punct se află o aşezare Coţofeni. [2]

c) Punctul Cuculeu.

În acest punct din hotarul localităţii s-a cercetat o aşezare aparţinând epocii timpurii a bronzului. [3]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Teleghi.

Pe marginea terasei de pe malul din dreapta Mureşului s-au descoperit materiale ceramice de epoca bronzului (cultura Wietenberg), hallstattiene timpurii, romane şi un fragment de inscripţie. [4]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. [5]

 

4. Descoperiri monetare.

a) De aici provine o monedă dacică de tip Răduleşti – Hunedoara. [6]

¤

407. Ştei (comuna Densuş)

 

1. Vestigii medievale.

a) Punctul La Izvor.

La confluenţa văilor Fierului şi Măşcaşului se află un posibil turn de pază medieval. [7]

¤

408. Şteia (comuna Tomeşti)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Prislop.

Locuirea este amplasată pe o înălţime care domină Valea Crişului, fiind apărată în mod natural. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni şi grupului cultural Şoimuş (epoca timpurie a bronzului). [8]

¤

 



[1] Floca 1972, p. 13; Andriţoiu 1979, p. 27; Luca 1996, p. 22; 1999b, p. 14, 16; Draşovean 1996, p. 273; Draşovean şi Rotea 1986; Lazarovici 1987, p. 34-35; Kalmar-Maxim 1999, p. 187.

[2] Rotea 1986-1987, p. 479.

[3] Floca 1972, p. 13; Andriţoiu 1992, p. 125; Ciugudean 1996, p. 68; 1998, p. 70; 2004; Todea 2001, p. 54.

[4] Roska 1942, p. 165, nr. 113; Floca 1972, p. 13; Andriţoiu 1979, p. 27; 1986-1987, p. 51; 1992, p. 125; Branga 1980, p. 111; Giurgiu-Ardeu 1995-1996, p. 216; Popa D. 2002, p. 191; IDR, III, 3, p. 206-207.

[5] Mărghitan 1974-1975, p. 41; Branga 1980, p. 111.

[6] Mitrea 1964, p. 573; 1964a, p. 375; Crăciun 1998, p. 75.

[7] Tatu et alii 1988-1991, p. 101.

[8] Rişcuţa 1995-1996, p. 274-275, 276-277.

 

webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com