Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
HOME English version
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

   

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS

XI

Arheologie şi istorie (III)

Descoperiri din judeţul Hunedoara

 
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu

CUPRINS

Cuvânt înainte  

Cadrul geografic

 

Descoperiri arheologice:

A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z

Tabel cu descoperirile arheologice dispuse pe epoci

 Abrevieri bibliografice şi bibliografie

 

 

Repertoriul descoperirilor

A.

1. Abucea (comuna Dobra)

¤

2. Almaş-Sălişte (comuna Zam)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul În Săcări.

Aşezarea aparţinând purtătorilor culturii Coţofeni, cu elemente ale bronzului timpuriu, se află pe o înălţime cu pante abrupte ce se ridică cu 60 m deasupra vetrei satului. [1]

b) În hotarul localităţii au fost semnalate mai multe locuiri preistorice. [2]

¤

3. Almaşu Mic (comuna Peştişu Mic)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Sub Coasta Buciumului.

La locul numit Râpă s-au descoperit vestigii romane, iar dincolo de pârâu urme preistorice.

În altarul bisericii se află zidită o inscripţie romană.

Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un altar votiv roman. [3]

 

2. Vestigii medievale.

a) La începutul secolului XVII d.Chr. aici exista o veche biserică de lemn. [4]

¤

4. Almaşu Mic de Munte (comuna Balşa)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În cimitirul localităţii s-au descoperit morminte romane. [5]

¤

5. Almaşu Sec (comuna Cârjiţi)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul localităţii sunt amintite vestigii preistorice. [6]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane. [7]

¤

6. Almăşel (comuna Zam)

¤

7. Alun (comuna Boşorod)

 

1. Mine şi cariere.

a) În hotar s-a identificat aşezarea minerilor din perioada romană. [8]

b) Mina Alun.

Mina de fier se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Cernei, pe malul din stânga acesteia, în apropiere de Ghelari.

Obiectivul a fost exploatat în epoca romană şi cea medievală. [9]

¤

8. Alun (comuna Bunila)

¤

9. Aninoasa (oraş)

¤

10. Arănieş (comuna Cerbăl)

 

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provine o unealtă bifacială, paleolitică. [10]

 

2. Vestigii dacice.

a) Aici, în hotarul localităţii, s-ar afla o fortificaţie dacică. [11]

¤

11. Archia (municipiul Deva)

¤

12. Ardeu (comuna Balşa)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Nr. 4, Peştera surpată Raiu, Peştera Cetate sau Peştera de Jos.

Materialul arheologic recoltat din peşteră aparţine culturii Coţofeni.

Aici sunt identificate şi fragmente ceramice aparţinând grupului cultural Şoimuş (bronz timpuriu), iar altele se pot încadra în cultura Otomani. [12]

b) Peştera Cetate.

În peşteră s-au identificat fragmente ceramice Coţofeni. [13]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cetăţeauă, Cetăţeaua, Cetăţuie sau Cetăţuia.

Punctul în care s-a construit cetatea dacică se află la SV de sat şi este izolat de terenul din jur prin văile Bozeşului şi Madei, precum şi prin pantele abrupte ce-l înconjoară.

Aici se află acum o carieră de piatră.

Materialele ceramice descoperite aici aparţin culturilor Coţofeni, Wietenberg, Hallstattului timpuriu, culturii Basarabi şi perioadei dacice clasice.

Aici s-a descoperit o pafta de argint ornamentată cu motive animaliere.

Tot în cetate s-a descoperit o nicovală dacică din fier. [14]

 

3. Vestigii preistorice.

a) Punctul Între Pietre.

Din acest punct provin fragmente ceramice eneolitice. [15]

b) Punctul Dealul Podu.

Din punctul aflat în hotarul localităţii s-au descoperit fragmente ceramice eneolitice. [16]

¤

13. Aurel Vlaicu (comuna Geoagiu)

                                     

1. Vestigii preistorice.

a) La est de sat, în apropierea clădirilor IAS, s-a descoperit un vas şi o ceaşcă ornamentată Wietenberg. [17]

b) Se amintesc, pe teritoriul satului, resturi osoase de Ursus spelaeus şi Mammuthus primigenius. [18]

c) La vest de sat, pe prima terasă de pe malul din stânga al Mureşului, s-a descoperit o aşezare preistorică încadrabilă în epoca timpurie a bronzului. [19]

 

2. Depozite de bronzuri.

a) Cu ocazia unor lucrări la terasamentul de cale ferată s-a descoperit un depozit de bronzuri în anul 1957 (Seria Uriu-Domăneşti, Br D-Ha A). [20]

 

3. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

Punctul Izvorul Rece.

Pe o terasă aflată la est de sat, mărginită spre vest de un pârâu şi la sud de calea ferată Simeria – Vinţu de Jos, la marginea localităţii, s-au recoltat fragmente ceramice hallstattiene timpurii şi romane. [21]

 

4. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Voivozi, Voivoda sau Voevozi.

La nord de sat, spre Mureş, pe un teren mai ridicat, au fost descoperite urme arheologice de epocă romană, dar şi prefeudale (secolele IV-V d.Chr.). [22]

¤

 



[1] Roska 1942, p. 16, nr. 28; Andriţoiu 1978a, p. 67; 1979, p. 15; 1988-1991, p. 30; 1992, p. 119; Ciugudean 1996, p. 30; 1998, p. 70; 2000, p. 62; Luca 2004, p. 43; Popa C.I. 2004, p. 114.

[2] Roska 1942, p. 16; Kalmar-Maxim 1999, p. 139.

[3] Roska 1942, p. 121, nr. 84; Russu 1966b, p. 452-453, 454-456; 1968, p. 88; Mărghitan 1974-1975, p. 37; Branga 1980, p. 104; Kalmar-Maxim 1999, p. 139; Luca 1999a, p. 8; 2004, p. 44; Luca et alii 1998, p. 28-29; 2004, p. 53; Popa D. 2002, p. 21.

[4] Rusu A.A. 1999, p. 273.

[5] Informaţie amabilă dr. Puiu Moga.

[6] Roska 1942, p. 139; Kalmar-Maxim 1999, p. 139.

[7] Mărghitan 1974-1975, p. 37; Luca 1999a, p. 9; Luca et alii 1998, p. 29; Popa D. 2002, p. 21.

[8] Mărghitan 1974-1975, p. 37; Luca 1999a, p. 10; Luca et alii 1998, p. 29; Popa D. 2002, p. 21.

[9] Rusu M. 1977, p. 210; Wollmann 1996, p. 234; Boroneanţ 2000, p. 125.

[10] Informaţie Roman Cristian şi Diaconescu Dragoş.

[11] Roska 1942, p. 27, nr. 105.

[12] Roska 1942, p. 74-75, nr. 18; Andriţoiu 1978, p. 65; 1978a, p. 67; 1988-1991, p. 26; 1992, p. 119; Mărghitan 1987a, p. 8; Rotea 1994, p. 39 şi urm.; Rişcuţa 1997-1998, p. 104; Kalmar-Maxim 1999, p. 140; Luca 1999a, p. 5; Luca et alii 1997, p. 17; 1998, p. 26; 1999a, p. 5; Ciugudean 2000, p. 63; Todea 2001, p. 49.

[13] Informaţie Roman Cristian şi Diaconescu Dragoş.

[14] Floca 1972, p. 15; Nemoianu şi Andriţoiu 1975; Roman 1976, p. 79; Iaroslavschi et Roşu 1977, p. 85; Andriţoiu 1979, p. 16; 1986-1987, p. 51; 1988-1991, p. 26; 1992, p. 119; Ferenczi 1979b, p. 269; Glodariu 1982, p. 28; 1983, p. 82, 119, 128, 130, 154; 2004, p. 540; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 60, 154; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 32, 52, 55; Zirra şi Spânu 1992, fig. 3/5; Mărghitan 1993, p. 62-63; Medeleţ 1993, p. 194, 195; 1994, p. 202, 203; Boroffka 1994, p. 16-17; Giurgiu-Ardeu 1995-1996, p. 194; Rustoiu 1996, p. 60, 185, 197; 1997, p. 110; Crăciun 1999, p. 91; 2000, p. 80; Ciugudean 2000, p. 63; Pescaru et alii 2000; 2002; Ursuţiu 2002, p. 82-83; Ferencz et alii 2003; 2004; Luca 2004, p. 44.

[15] Roska 1942, p. 75, nr. 18; Kalmar-Maxim 1999, p. 140.

[16] Ibidem.

[17] Andriţoiu 1979, p. 16; 1992, p. 119.

[18] Păunescu 2001, p. 223-224.

[19] Popa C.I. 1998, p. 52.

[20] Rusu M. 1963, p. 205; Alexandrescu 1966, p. 131; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 52; Andriţoiu 1988-1991, p. 28; 1992, p. 119.

[21] Andriţoiu 1979, p. 15; Giurgiu-Ardeu 1995-1996, p. 194-195; Popa D. 2002, p. 28.

[22] Andriţoiu 1979, p. 15-16; Blăjan 1989, p. 292; Popa D. 2002, p. 29.

 

 

webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com