Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
HOME English version
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

   

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS

XI

Arheologie şi istorie (III)

Descoperiri din judeţul Hunedoara

 
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu

CUPRINS

Cuvânt înainte  

Cadrul geografic

 

Descoperiri arheologice:

A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z

Tabel cu descoperirile arheologice dispuse pe epoci

 Abrevieri bibliografice şi bibliografie

 

 

Repertoriul descoperirilor  

V.

448. Vad (comuna Sântămăria Orlea)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Cimitir.

În hotarul localităţii, pe promontoriul de la sud de sat, la est de cimitirul actual, unde se află şi monumente funerare de marmură, se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş.

Tot aici se descoperă şi ceramică de epoca bronzului, grupul cultural Balta Sărată, daco-romană şi medievală timpurie. [1]

 

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Biserica Veche.

În cimitir se află ruinele unei biserici medievale de 12 / 7 m (secolul XIV d.Chr.). Masa altar păstrează o inscripţie romană şi se află în biserica actuală.

Cu ocazia cercetărilor arheologice sistematice s-a constatat faptul că aici sunt suprapuse trei biserici de lemn. [2]

¤

449. Vadu Dobrii (comuna Bunila)

¤

450. Vaidei (comuna Romos)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În anul 1835 (descoperit în anul 1834) a fost achiziţionat de Muzeul din Viena un depozit de bronzuri descoperit în arealul localităţii (24 piese) (Ha mijlociu). Carul de bronz dat la Romos poate proveni de aici. [3]

 

2. Vestigii dacice.

a) De pe teritoriul localităţii provine un obiect din argint, dacic. [4]

 

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Cornul Bârsanului.

Mănăstirea de aici este greco-catolică şi a fost ctitorită în secolul al XVIII-lea d.Chr. [5]

¤

451. Valea (comuna Zam)

¤

452. Valea Arsului (comuna Crişcior)

 

1. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul localităţii, în apropierea necropolei de pe Dealul Muncelu, s-a descoperit, în anul 1979, un tezaur format din 23 monede (de la Vespasian la Marc Aureliu). [6]

 

2. Mine şi cariere.

a) Mina Crişcior.

Mina se află în Munţii Metaliferi, Valea Crişului Alb, lângă Brad.

Acest obiectiv a fost exploatat în epoca romană şi cea medievală. [7]

b) Aici s-a descoperit o mare piuă romană pentru zdrobirea minereului. [8]

¤

453. Valea Babii (comuna Lunca Cernii de Jos)

¤

454. Valea-Brad (municipiul Brad)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctele Săcătură şi Breaza.

În aceste două puncte din hotarul localităţii s-au descoperit mari cantităţi de opal (din hotar provine şi obsidian, după Márton Roska). [9]

¤

455. Valea Dâljii (comuna Râu de Mori)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Valea Ţiganilor

La est de înălţimea Ţuţudaina, la 600 m de sat, se află materiale dacice de epocă romană. [10]

b) Punctul La Gropi

La 200 m sud de sat, pe malul din dreapta Văii Dâljii, s-au descoperit urme de construcţii de epocă romană (villa rustica). [11]

c) Punctul Tunel

La 4 km sud de sat s-a descoperit o porţiune din drumul roman. [12]

 

2. Vestigii medievale.

a) Punctul Stână.

La 2 km sud de sat, pe malul din dreapta văii, s-a descoperit o instalaţie hidraulică medievală. [13]

b) Aici a funcţionat o biserică în secolul XV d.Chr. [14]

¤

456. Valea de Brazi (oraşul Uricani)

¤

457. Valea Luncă (comuna Ilia)

¤

458. Valea Lupului (comuna Baru)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Ruine sau Valea Verde.

În hotarul localităţii, la 800 m (după alţii 400 m) NE de sat, în stânga drumului ce duce la Râu Bărbat, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (zidurile unei construcţii de tip villa rustica, artefacte, o statuetă de bronz). [15]

b) Punctul Stol.

Cu ocazia săpării unor canale colectoare de apă s-a descoperit, în hotarul localităţii, o construcţie romană. [16]

c) În hotarul satului, într-un loc neprecizat, sunt construcţii romane. [17]

 

3. Mine şi cariere.

Aici s-ar fi extras aur în antichitate prin metoda spălării nisipurilor aurifere. [18]

 

4. Vestigii medievale.

a) Aici a funcţionat o biserică din lemn înainte de anul 1700. [19]

¤

459. Valea Mare de Criş (comuna Tomeşti)

¤

460. Valea Nandrului (comuna Peştişu Mic)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Dos.

În hotarul localităţii se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş în punctele Dosul Mic şi Dosul Mare. Descoperirile se află într-un bazinet depresionar dominat de dealuri cu altitudini maxime de circa 300-320 m.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturilor Turdaş cu elemente Vinča C şi Petreşti. [20]

b) O altă zonă de locuire preistorică se află la 50 m NE de sat, pe partea din stânga pârâului, pe terasa a doua, nu prea înaltă.

Materialele arheologice recoltate de aici aparţin epocii târzii a bronzului. [21]

c) În hotarul localităţii se amintesc fragmente ceramice Coţofeni. [22]

 

2. Vestigii prefeudale.

a) În hotarul localităţii este amintită o aşezare de secolele VIII-IX d.Chr. [23]

¤

461. Valea Poienii (comuna Vorţa)

¤

462. Valea Sângeorgiului (oraş Călan)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Botul Dealului sau Botul de Deal.

Din perimetrul localităţii provin fragmente ceramice Coţofeni. [24]

b) Punctele Gorgona, Faţa şi Bercea.

În aceste puncte, situate pe Dealul Măgura, s-au descoperit materiale ceramice de tip Turdaş. [25]

c) Punctul Dealul Dânarului.

Aici se află câţiva tumuli. [26]

 

2. Mine şi cariere.

a) Punctul Dealul Gutunoiu sau Gugutoi.

În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice într-o carieră de epocă romană, încă din secolul XIX d.Chr.

De aici provin inscripţii funerară şi cărămizi cu ştampile de producători particulari (acestea atestă existenţa unei importante aşezări rurale romane). [27]

b) Cariera Valea Sângeorgiului.

Cariera se află în Munţii Poiana Ruscă, bazinul Mureşului, Valea Streiului.

Obiectivul a fost exploatat pentru extragerea calcarului în epoca romană. [28]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctele Dealul Gugutoi, Valea Bercean şi Berza.

În aceste puncte din hotar se afla, în epoca romană, o importantă aşezare rurală.

Din cimitirul aşezării provin numeroase monumente sculpturale şi epigrafice. [29]

b) Punctul Lăurusca.

Din acest punct, în apropiere de Pârâul Lăurusca, provin doi lei funerari romani. [30]

¤

463. Vaţa de Jos (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Piatra Buhii.

Din acest punct provine un topor de piatră, calapod. [31]

¤

464. Vaţa de Sus (comuna Vaţa de Jos)

¤

465. Vălariu (comuna Topliţa)

¤

466. Văleni (comuna Baia de Criş)

¤

467. Văleni (comuna Geoagiu)

¤

468. Vălioara (comuna Răchitova)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Aici s-au descoperit 14 inele de aur databile în Bz D-Ha A. [32]

b) În localitate au fost descoperite unelte neolitice şi eneolitice. [33]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Cărămizi.

La 2 km sud de sat, la est de drumul spre Ciula Mare, s-au descoperit urmele unei construcţii de perioadă romană. Printre ruine se găsesc şi fragmente ceramice medievale. [34]

b) Punctul La Bordee.

La vest de obiectivul descris anterior, peste drum, se află o locuire reprezentată printr-o ceramică foarte fragmentară, dintr-o epocă neprecizată. [35]

¤

469. Vălişoara (comună)

 

1. Mine şi cariere.

a) După autorii citaţi, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A, dar şi în cea medievală. [36]

 

2. Descoperiri monetare.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit un denar de epocă romană. [37]

¤

470. Vălişoara (comuna Balşa)

¤

471. Vărmaga (comuna Certeju de Sus)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În partea de sud a satului, spre Banpotoc, lângă ultima casă din localitate, s-a descoperit un topor şlefuit şi perforat aparţinând culturii Coţofeni, dar şi alte fragmente ceramice. [38]

b) Punctul Lidişolm.

La nord de sat, în hotarul cu Nojagul, pe un vârf stâncos, s-au descoperit fragmente ceramice Coţofeni.

În acelaşi punct s-au descoperit şi fragmente ceramice provinciale, o brăţară fragmentară şi o râşniţă romană. [39]

 

2. Descoperiri monetare.

a) De aici provin monede de secolele II-I î.Chr. [40]

b) Pe teritoriul localităţii s-a descoperit un tezaur monetar de secolul XIX d.Chr. [41]

¤

472. Vâlcele (comuna Bretea Română)

 

1. Descoperiri monetare.

a) Aici s-au descoperit o monedă de la Dyrrhachium. [42]

¤

473. Vâlcelele Bune (comuna Bretea Română)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Aici este amintită o descoperire de obiecte preistorice lucrate din aur. [43]

 

2. Descoperiri monetare.

a) Către Vâlcelele Rele se descoperă, în anul 1866, un tezaur monetar format din drahme emise în Dyrrhachium (370 bucăţi la Muzeul din Deva). [44]

¤

474. Vâlceluţa (comuna Bretea Română)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Grădini.

La capătul de sud al cătunului, pe drumul care vine de la Boşorod, s-a descoperit ceramică romană. [45]

¤

475. Veţel (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provin fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni. [46]

b) În hotarul localităţii sunt semnalate obiecte din aur preistorice. [47]

c) Depozite de bronzuri.

Din localitate provine un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1). [48]

 

2. Vestigii Latène.

a) De aici provine o centură de bronz celtică. [49]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Vicusul şi castrul roman Micia, punctul Grădişte.

Aici se află o aşezare aparţinând culturii Wietenberg.

Aşezarea romană (pagus Miciensis, anticul dacic Marisia, Marisus, Micia, toponim geto-dacic) se întinde pe partea din stânga Mureşului, în dreptul termocentralei Mintia.

Aşezarea depăşeşte etapa unei aşezări rurale o dată cu secolul II d.Chr. şi ajunge, cu timpul, un oraş înfloritor. Situl nu este atestat în mod oficial în textele epigrafice cu vreun titlu superior.

Pe teren s-au identificat castrul, temple, amfiteatrul, edificii, thermae, punct vamal, portul, complexe de cuptoare pentru arderea ceramicii şi numeroase locuinţe. S-au depistat şi două necropole care deserveau situl arheologic.

Templele identificate sunt: Iuppiter Hierapolitanus şi Dii Mauri. Doar atestate sunt templele Sol Invictus, Isis, iar probabile cele ale divinităţilor Hercules şi Nemesis. Se semnalează şi simboluri paleocreştine.

Peste 250 de inscripţii au fost descoperite aici precum şi alte monumente sculpturale din piatră.

Cantitatea de artefacte descoperite în acest obiectiv este impresionantă (obiecte de uz gospodăresc, sute de monede, un tezaur cu peste 2000 de denari imperiali din argint, figurine de bronz, o trusă medicală, podoabe, serii gliptice, podoabe etc.).

Aici se află mai multe necropole care deserveau complexul roman. [50]

 

4. Descoperiri monetare.

a) Cu ocazia lucrărilor la termocentrală au fost descoperiţi 2 denari romani republicani.

Multe alte monede antice s-au descoperit în complexul roman de aici. [51]

b) Cu ocazia săpăturilor arheologice din complexul roman de aici s-au descoperit mai multe monede romane imperiale. [52]

c) Aici sunt amintite descoperiri monetare de secolele VII-VIII d.Chr. şi alte descoperiri de artefacte izolate din aceleaşi secole. [53]

 

5. Mine şi cariere.

a) Mina de cupru a fost exploatată în perioada romană şi medievală. [54]

¤

476. Vica (comuna Gurasada)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Dealul Fern.

În localitate s-a descoperit un topor de cupru cu braţele în cruce de tip Jászládány. [55]

¤

477. Visca (comuna Vorţa)

¤

478. Voia (comuna Balşa)

 

1. Vestigii preistorice.

a) De pe teritoriul localităţii provine un depozit format din topoare de cupru eneolitice. [56]

¤

479. Vorţa (comună)

¤

480. Vulcan (oraş)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Belona.

De aici provin materiale ceramice Coţofeni. [57]

 

2. Vestigii preistorice.

La nord de Pasul Vulcan s-au descoperit resturi osteologice cuaternare. [58]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Vaidei.

Pe teritoriul oraşului se află o aşezare rurală romană. [59]

b) Punctul Poalele Vulcanului.

Aici s-au descoperit două busturi din bronz reprezentându-l pe Marte. [60]

 

4. Descoperiri monetare.

a) Din locuri neprecizate provin monede şi o aplică de bronz aurit. [61]

b) Pasul Vâlcan.

Aici s-a descoperit, în anul 1869, un tezaur format din denari romani republicani şi imperiali. [62]

c) De aici au fost recuperate 35 de monede din bronz de secolul IV d.Chr. [63]

 

4. Mănăstirea Poiana Muntelui

Schitul ortodox de călugări datează din anul 1997. Hramul acesteia este Sfântul Nicolae. [64]

¤


 



[1] Kalmar et Tatu 1984-1985, p. 95; Kalmar-Maxim 1999, p. 191; 1986-1987, p. 38; Nemeş 1988-1991, p. 43; 1995-1996, p. 349; Tatu et alii 1988-1991, p. 102; Luca 1996, p. 22; Popa D. 2002, p. 168.

[2] Tatu et alii 1988-1991, p. 102; Rusu A.A. 1991a, p. 128, 131, 132; 1994; 1996j; 1997, p. 323-328; Marcu 1994.

[3] Roska 1942, p. 296-297, nr. 9; Andriţoiu 1977, p. 550; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 163-164; Georgescu 2000, p. 76.

[4] Mărghitan 1970, p. 11; Horedt 1973, p. 165.

[5] Rusu A.A. et alii 2000, p. 276.

[6] Palamariu 1988-1991a; Rişcuţa 1995-1996, p. 284-285; Popa D. 2002, p. 208.

[7] Wollmann 1996, p. 136; Boroneanţ 2000, p. 124.

[8] Rişcuţa 1995-1996, p. 284; Wollmann 1996, p. 136.

[9] Roska 1942, p. 297; Rişcuţa 1995-1996, p. 271.

[10] Tatu 1994, p. 199; Tatu et alii 1988-1991, p. 102.

[11] Ibidem.; Nemeş 1995-1996, p. 349; Popa D. 2002, p. 208.

[12] Tatu et alii 1988-1991, p. 102; Nemeş 1995-1996, p. 349.

[13] Tatu et alii 1988-1991, p. 102.

[14] Rusu A.A. 1997, p. 328-329.

[15] Mărghitan 1974-1975, p. 42; Andriţoiu 1979, p. 28; Rusu 1979, p. 175; Tatu et Moraru 1982-1983, p. 157; Tatu et alii 1988-1991, p. 102; Nemeş 1995-1996, p. 349; Popa 2002, p. 209.

[16] Daicoviciu H. et alii 1994, p. 447; Nemeş 1995-1996, p. 349; Popa D. 2002, p. 209.

[17] Popa D. 2002, p. 209.

[18] Poporogu 1972, p. 225.

[19] Rusu A.A. 1997, p. 329.

[20] Gooss 1877-1878, p. 596, 612-615; Pósta 1910, p. 436; Roska 1941, p. 15-20; Lazarovici 1973, p. 31; 1977, p. 31; 1981, p. 181-184; 1987, p. 37; Vlassa 1975, p. 11; Draşovean 1996, p. 273; 2003, p. 43 şi urm.; Luca 1996, p. 21; 1999a, p. 2-3; 1999b, p. 14; 2003, p. 77-78; 2004, p. 51; Luca et alii 1998, p. 23; 2004, p. 59-60; Luca şi Roman 1999a; Kalmar-Maxim 1999, p. 171, 192.

[21] Savonea 1998.

[22] Roska 1942, p. 201, nr. 98; Roman 1976, p. 83; Andriţoiu 1978a, p. 68; Ciugudean 2000, p. 76.

[23] Rusu M. 1977, p. 204; Popa D. 1988, p. 47.

[24] Andriţoiu 1978a, p. 69; Ciugudean 2000, p. 85; Luca 2004, p. 54.

[25] Roska 1942, p. 266, nr. 136; Andriţoiu 1976, p. 411; Kalmar-Maxim 1999, p. 192.

[26] Roska 1942, p. 266, nr. 136.

[27] Mărghitan 1974-1975, p. 42; Palamariu 1979, p. 115; Branga 1980, p. 112; Popa D. 2002, p. 210; Pop 2003, p. 268, 269, 272; IDR, III, 3, p. 33-37.

[28] Boroneanţ 2000, p. 142.

[29] Popa D. 2002, p. 210-211.

[30] Glodariu 1967.

[31] Rişcuţa 1995-1996, p. 272.

[32] Popescu D. 1956, p. 199; Rusu M. 1972, p. 50.

[33] Roska 1942, p. 297; Kalmar-Maxim 1999, p. 192.

[34] Tatu et alii 1988-1991, p. 102; Nemeş 1995-1996, p. 349.

[35] Tatu et alii 1988-1991, p. 102.

[36] Roska 1942, p. 232, nr. 72; Rusu M. 1972, p. 51; 1977, p. 209.

[37] Mărghitan 1974-1975, p. 42; Popa D. 2002, p. 212.

[38] Andriţoiu 1979, p. 31.

[39] Andriţoiu 1979, p. 31; Ciugudean 2000, p. 85; Popa D. 2002, p. 212; Luca 2004, p. 54.

[40] Glodariu 1971, p. 76, 84; 1974, p. 261.

[41] Palamariu 1979; 1984-1985a, p. 257.

[42] Glodariu 1974, p. 273; 1976, p. 80; 1974-1975, fig. 4, 89; 1983, p. 52, 154.

[43] Popescu D. 1956, p. 199.

[44] Roska 1942, p. 16, nr. 16; Glodariu 1974, p. 273; 1976, p. 80; 1974-1975, fig. 4, 90; Palamariu 1992-1994, p. 196; Crăciun 1998, p. 63.

[45] Daicoviciu et alii 1959, p. 385; Daicoviciu H. 1964, p. 113.

[46] Roska 1942, p. 301, nr. 53; Roman 1976, p. 86; Andriţoiu 1978a, p. 69; 1985, p. 12.

[47] Popescu D. 1956, p. 199.

[48] Roska 1942, p. 302, nr. 53; Rusu M. 1963, p. 208; Alexandrescu 1966, p. 176; Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 160.

[49] Rustoiu 2002, p. 30.

[50] Daicoviciu 1941; Macrea 1958; Popescu D. 1958, p. 491; 1968, p. 686; 1970, p. 505; 1970a, p. 445; Bodor 1963, p. 218; Glodariu 1966, p. 430-431; 1977, p. 954-955; 1983, p. 95; Russu 1967, p. 89, 93, 98; 1967a, p. 170-172; 1968, p. 88-92; 1969, p. 179, 182; 1983; Floca 1968; 1968a; 1972, p. 17, 19; Floca şi Mărghitan 1970; Floca şi Vasiliev 1968; Vasiliev şi Mărghitan 1968; David şi Mărghitan 1968; Ţeposu şi Mărghitan 1969; Mitrea 1969, p. 547; 1969a, p. 168; 1970, p. 345; 1970a, p. 481; Morintz 1972, p. 355; 1973, p. 381-382; Daicoviciu H. 1968, p. 339-340; 1974; Mărghitan 1971; 1974; 1974a; 1974-1975, p. 38, 42; 1976; 1978; 1979; 1981, p. 120-121; 1995-1996; 1999-2000; Mărghitan şi Andriţoiu 1976, p. 46-47, 48-49, 51-53; Moga V. 1972, p. 157-158; Pop 1972, p. 173, 175; 1972a, p. 68-69; 1983, p. 471, 472-473, 477; 1999-2000, p. 172, 174; 2003, p. 228; Pop et alii 1972, p. 512; Bărbulescu 1972, p. 206, 213; 1977, p. 237; 1977a, p. 178, 188; 1978, p. 223; Isac 1974, p. 76; Isac et alii 1973, p. 144-146, 146-148; Sanie 1973, p. 164-165; 1974-1975, p. 332; 1981, p. 57-58, 91-92, 95, 96-97, 108-109, 133, 151, 167-168, 259, 261, 262, 264, 269, 272-273; Barnea şi Albu 1973, p. 157-159, 160, 161, 162; Rusu 1973, p. 397, 402; 1979, p. 178; 1981; 1992-1994, p. 138; Alicu 1973, p. 112; 1997-1998 (bibliografia cu privire la sit); 2001; 2002, p. 202, 222, 228, 231; 2003; 2004b; 2004c; Alicu şi Crişan 2003, p. 109-111; Alicu şi Opreanu 2000, p. 42-57; Petolescu C.C. 1972; Petolescu C.C. şi Mărghitan 1974; Gheorghiţă 1974-1975; Vârtopeanu 1974-1975; Băluţă 1977, p. 214, 218-219, 220, 221, 222-223, 225; 1989, p. 257; 1996, p. 94, 101, 110; Andriţoiu 1977, p. 550, 552, 557; 1979, p. 31; 1979a; 1992, p. 126; 2004; Petculescu 1978; 1981; 1982, p. 293-294; 1983, p. 459, 460; 1983a; Petculescu et alii 1981; 1982; 1986; 2001; 2002; 2003; 2004; Marinescu 1975; 1976; 1979; 1984-1985; 1997; Marinescu et alii 1975; 1979; 1984; 1986; 1996; Ferenczi 1979c, p. 132-139; Sion şi Marinescu 1979; Branga 1980, p. 35-36, 109; Barnea 1982-1983, p. 263; Benea 1985, p. 147, 149, 151-152; 1999, p. 199-200; 2000, p. 38-40; Muşeţeanu 1986; Ardevan 1986-1987, p. 118; Cociş 1986, p. 162, 167; 1987-1998; 1989-1993, p. 277, 279, 285, 287; 1990-1993, p. 241, 248; 1995, p. 384; Cociş şi Rusu 1986-1987, p. 139, 141, 143, 145; Filipescu 1987; Harhoiu 1988; Ţeposu 1988-1991, p. 70, 71; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 54; Rusu M. 1991, p. 86-87, 93; Gudea şi Ghiurco 1988, p. 165-166, 166, 177, 193, 196; Gudea 1992, p. 80; Marta 1992, p. 44; Opreanu 1993, p. 236; Bolindeţ 1994, p. 121; Boroffka 1994, p. 90; Ionescu 1994, p. 247-248; Wollmann 1996, p. 202; Crăciun şi Sion 1997; 1998; Németh 1997, p. 103-105; Ghinescu 1998, p. 128; Pantazi 1998, p. 45-46, 48-49; Rădeanu şi Cociş 1999-2000; Pescaru şi Alicu 2000, p. 77, 92-94, 139, 140, 148-149, 151, 177, 178; Pescaru şi Pop 2001-2002; Pescaru şi Rusu 1992-1994; Pop 1992-1994, p. 186-187, 190; 2004, p. 310; Pop şi Găzdac 1993, p. 144-147; Paki şi Cociş 1993, p. 160; Nemeti 1999, p. 197; Oltean şi Hanson 2001, p. 124-127; Crânguş 2002, p. 279 şi urm.; 2002-2003, p. 149-150, 151, 152, 154; Rădeanu 2004; Ciongradi 2004, p. 401-403; Hica 2004, p. 196; *** 1996, p. 124; *** 1997, p. 58-59; *** 2000, p. 68-69; IDR, III, 3, p. 55-206; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan.

[51] Mitrea 1971, p. 409; Palamariu 1979, p. 115; Bordea şi Mitrea 1990, p. 305; Crăciun 1998, p. 76.

[52] Floca şi Vasiliev 1968, p. 143; Mitrea 1970, p. 345; 1971a, p. 130.

[53] Rusu M. 1977, p. 205, 207; Curta 1994; Dulea 2002-2003, p. 258.

[54] Rusu M. 1977, p. 210; Wollmann 1996, p. 149.

[55] Andriţoiu 1971, p. 37-39, fig. 2; Kalmar-Maxim 1999, p. 193.

[56] Vulpe 1975, p. 42, 47; Kalmar-Maxim 1999, p. 194.

[57] Informaţie Roman Cristian.

[58] Păunescu 2001, p. 301.

[59] Branga 1980, p. 112; Popa D. 2002, p. 218; Pop 2003, p. 272.

[60] Poporogu 1972, p. 226.

[61] Popa D. 2002, p. 218.

[62] Roska 1942, p. 308, nr. 100; Daicoviciu H. 1972, p. 193, 326, 332; Poporogu 1972, p. 226; Glodariu 1974, p. 296; Mărghitan 1974-1975, p. 42; Lupu 1975, n. 33; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 101; Palamariu 1992-1994, p. 194; Crăciun 1998, p. 73.

[63] Poporogu 1972, p. 226; Gudea şi Ardevan 2003, p. 257.

[64] Rusu A.A. et alii 2000, p. 284.

 

webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com