Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
HOME English version
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

   

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS

XI

Arheologie şi istorie (III)

Descoperiri din judeţul Hunedoara

 
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu

CUPRINS

Cuvânt înainte  

Cadrul geografic

 

Descoperiri arheologice:

A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z

Tabel cu descoperirile arheologice dispuse pe epoci

 Abrevieri bibliografice şi bibliografie

 

 

Repertoriul descoperirilor  

T.

  409. Tarniţa (comuna Buceş)

¤

410. Tămăşasa (comuna Mărtineşti)

¤

411. Tămăşeşti (comuna Zam)

 

1. Punctul La Trei Ţâţe.

a) În hotarul localităţii se află trei tumuli cu înălţimea de 3 m. [1]

¤

412. Tătărăşti (comuna Burjuc)

¤

413. Tătărăştii de Criş (comuna Vaţa de Jos)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Faţa Podului.

Aici s-a descoperit un topor calapod neolitic din piatră şlefuită. [2]

¤

414. Tâmpa (comuna Băcia)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Cazan sau La Cazane.

În anul 1958 s-a descoperit pe o terasă aflată la vest de sat o aşezare datată la sfârşitul epocii bronzului.

Materialele arheologice (cultura Wietenberg şi Otomani) din locuinţe s-au descoperit la 1,50 m adâncime. [3]

 

2. Vestigii medievale.

a) Din cariera de nisip a localităţii s-a descoperit ceramică de secolele XI-XII d.Chr. [4]

¤

415. Târnava (comuna Brănişca)

¤

416. Târnava de Criş (comuna Vaţa de Jos)

¤

417. Târnăviţa (comuna Brănişca)

 

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provin topoare de cupru cu braţele în cruce de tip Jászladány, varianta Târnăviţa şi Petreşti. [5]

¤

418. Târşa (comuna Boşorod)

 

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Vârful Secului.

La NV de şcoala din localitate se află un sit arheologic cu mai multe niveluri de locuire. Aici s-au descoperit imitaţii de tetradrahme şi denari romani republicani de argint într-o cană de bronz. [6]

 

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Dealul Grosului.

Aici s-a cercetat un grup de locuinţe dacice. [7]

b) Punctul Dealul Voineagului.

În acest punct s-a cercetat o locuinţă dacică. [8]

c) Punctul La Păşune.

Pe fâneaţa lui Sorin Grecu s-au descoperit mai multe ridicături, movile, de epocă dacică. [9]

d) Punctul Tîrsa-Luncanilor.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice dacice. [10]

 

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Platoul Târşa sau Şcoală.

În spatele Şcolii generale din Luncani, în apropierea bisericii, pe o ridicătură de teren, se pot observa urmele unui castru roman de pământ (240 / 100 m) bine conservate, dar şi urme dacice consistente. [11]

b) Punctul Valea Surpării.

Aici se pot observa urmele drumului roman. [12]

¤

419. Techereu (comuna Balşa)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În sat s-a descoperit un topor neolitic din piatră şlefuită. [13]

 

2. Mine şi cariere.

a) Punctul Dealul Fericeu.

În hotarul localităţii, în partea superioară a văii cu acelaşi nume, s-au descoperit, la sfârşitul secolului XIX, urme arheologice de epocă romană (exploatare auriferă, locuinţe de mineri). Exploatările continuă şi în epoca medievală. [14]

¤

420. Teiu (comuna Lăpugiu de Jos)

¤

421. Teliucu Inferior (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Din locuri diferite provin două topoare de piatră şlefuită. [15]

 

2. Mine şi cariere.

a) Punctul Ploţca.

Exploatarea fierului datează din perioada anterioară stăpânirii romane, dar şi din această vreme.

Aici s-au descoperit şi urmele construcţiilor administraţiei romane a exploatărilor de fier, precum şi depozitele aferente exploatărilor. [16]

b) Mina de fier Teliucu Inferior.

Mina se află în Munţii Poiana Ruscă, Valea Cerna.

Obiectivul a fost exploatat în epoca dacică, romană, medievală, modernă şi contemporană. [17]

¤

422. Teliucu Superior (comuna Teliucu Inferior)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peşteră.

Peştera nu a fost identificată în teren. Materialele arheologice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni şi epocii moderne. [18]

¤

423. Ticera (comuna Bulzeştii de Sus)

¤

424. Tirici (oraş Petrila)

¤

425. Tisa (comuna Burjuc)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o seceră din bronz cu cârlig (epoca bronzului). [19]

 

2. Descoperiri monetare.

a) În anul 1872, în arealul localităţii, se descoperă un tezaur monetar cu piese greceşti şi denari republicani care circulă în secolele II-I î.Chr. (50 tetradrahme thasiene, 2 imitaţii barbare de tetradrahme thasiene, 32 drahme din Dyrrhachium, 19 drahme din Appolonia, 833 denari romani republicani şi 13 denari romani imperiali. [20]

¤

426. Tiuleşti (comuna Tomeşti)

¤

427. Tomeşti (comună)

 

1. Descoperiri monetare.

a) La poalele cetăţii de pe malul Crişului Alb provin, din descoperiri izolate, două monede romane republicane. [21]

¤

428. Tomnatec (comuna Bulzeştii de Sus)

¤

429. Topliţa (comună)

 

1. Mine şi cariere.

a) Punctul Măgura Topliţa

În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane ale exploatării aurului, la 20 m de malul Pârâului Topliţa, pe panta de vest a dealului. Aici se menţionează şi descoperirea unui mormânt de incineraţie în urnă. [22]

¤

430. Topliţa-Mureşului (comuna Certeju de Sus)

¤

431. Toteşti (comună)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Movile.

La 400 m sud de ferma IAS se află 7 tumuli din epoca bronzului. În acest loc s-a descoperit şi ceramică medievală timpurie. [23]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Din hotarul localităţii provine un lanţ de aur format din 14 verigi rombice cu secţiunea rombică databil în Bz D-Ha A.

Aurel Rustoiu le crede ca provenind de la Sarmizegetusa Regia, le asociază cu alte două brăţări de aur descoperite mai târziu şi le datează în perioada dacică clasică. [24]

b) Într-un loc neprecizat s-a descoperit o fibulă de bronz în formă de bărcuţă (sec. VII-V î.Chr.). [25]

 

3. Vestigii dacice.

a) În secolul trecut s-au descoperit, într-un loc neprecizat din hotarul localităţii, două brăţări de aur masiv, de factură dacică, terminate cu capete de animal. [26]

 

4. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Grădiştioara

În hotarul de vest al localităţii, pe unde trecea drumul roman, spre Hăţăgel, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (asociate cu ziduri). Tot de aici provin şi două inscripţii. [27]

b) Punctul Vatra Satului

Sub şosea, uneori şi în afara acesteia, se observă urmele drumului roman. [28]

¤

432. Totia (comuna Băcia)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Pe malul din stânga pârâului a fost semnalată o aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş. [29]

b) De aici provin artefacte Coţofeni. [30]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) În hotarul localităţii, spre Băcia, pe malul din dreapta Streiului, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (villa rustica), dar şi fragmente ceramice de epoca bronzului, hallstattiene (Hallstatt vechi şi cultura Basarabi), Latène şi medievale timpurii. [31]

¤

433. Trestia (comuna Băiţa)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epocă romană. [32]

 

2. Mine şi cariere.

a) Mina de aur Trestia.

Mina se află în Munţii Metaliferi, bazinul Mureşului, afluentul Cârteju al Văii Geoagiu, în apropiere de Băiţa.

Obiectivul a fost exploatat în epoca romană (trei galerii de exploatare), dar şi în perioada medievală. [33]

¤

434. Turdaş (comună)

 

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Luncă sau La Luncă.

În hotarul localităţii se află celebra aşezare eponimă culturii Turdaş. Alte culturi eneolitice reprezentate aici sunt Petreşti şi Coţofeni.

Unii autori amintesc şi materiale din epoca timpurie a bronzului (grupul cultural Şoimuş).

Între alte piese ce provin de aici se află şi obiecte şi turte de bronz databile în epoca bronzului.

Cercetările în acest sit încep în anul 1875 (Zsófia von Torma). Acestea continuă, cu intermitenţe, până în anul 1992, când încep noile săpături sistematice. [34]

 

2. Vestigii preistorice.

a) Pe teritoriul sitului descris anterior s-a descoperit un depozit format din topoare din cupru cu braţele în cruce eneolitice. [35]

b) Punctul Pe Coastă.

Situl aparţinând culturii Coţofeni se află la NE de localitate, pe malul din stânga râului Mureş, pe drumul ce leagă Turdaşul cu satul Pricaz. [36]

c) Pe teritoriul localităţii este o aşezare Wietenberg. [37]

d) Aici s-au descoperit doi nasturi din bronz, un celt, un tipar pentru turnarea topoarelor de tip Balşa, un pumnal de bronz, turte de bronz şi un pandantiv de bronz cu spin.

Tot de aici provine şi un inel de buclă din aur. [38]

 

3. Vestigii de epocă romană.

În hotarul localităţii, către pădure, s-au descoperit urme arheologice de epocă romană (aşezare rurală, drum roman). [39]

 

4. Vestigii medievale.

a) În dreptul gării se află, pe malul Mureşului, urmele unei aşezări medievale care păstrează şi o parte din fortificaţia cu val şi şanţ. [40]

¤

435. Turmaş (comuna Mărtineşti)

 

1. Descoperiri monetare.

a) În anul 1925, Muzeul din Deva achiziţionează 51 de imitaţii de tetradrahme thasiene din această localitate. [41]

b) Cu aceeaşi ocazie s-au achiziţionat şi 100 denari romani imperiali. [42]

¤

436. Tuştea (comuna Unirea)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Vatra Satului.

În vatra localităţii, la 200 m vest de biserică, s-au descoperit urme arheologice ale unor construcţii de epocă romană. [43]

b) În hotarul satului, în grădinile cătunului Suseni, s-au descoperit urme de construcţii romane şi două inscripţii. [44]

 

2. Vestigii medievale.

a) Informaţii despre biserica de aici le aflăm o dată cu secolul XVIII d.Chr. Preoţii de aici sunt atestaţi încă din secolul XIV d.Chr. [45]

¤

 



[1] Ciugudean 1995, p. 27.

[2] Rişcuţa 1995-1996, p. 271-272.

[3] Bassa 1968; Floca 1972, p. 13; Andriţoiu 1976, p. 407-408; 1978, p. 66-67; 1988-1991, p. 28; 1992, p. 126; Boroffka 1994, p. 85.

[4] Andriţoiu 1979, p. 28.

[5] Roska 1942, p. 282, nr. 44; Andriţoiu 1971, p. 37, 38; Vulpe 1975, p. 38, 42; Lazarovici 1983, p. 18; Kalmar-Maxim 1999, p. 188.

[6] Glodariu et alii 1988, p. 164.

[7] Florea 1986-1987, p. 87; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 64, 199, 252; Glodariu et alii 1988, p. 164; 1996b, p. 170.

[8] Ibidem.

[9] Tatu et alii 1988-1991, p. 101.

[10] Glodariu et alii 1996b, p. 169.

[11] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Ferenczi 1979a, p. 133; 1982-1983, p. 182; Tatu şi Moraru 1982-1983, p. 158; Tatu et alii 1988-1991, p. 101; Florea 1986-1987, p. 87; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 64, 172, 197-198; 250; Glodariu et alii 1988, p. 164; 1996b, p. 169-170; Popa D. 2002, p. 196; *** 1996b, p. 334.

[12] Tatu et alii 1988-1991, p. 101.

[13] Roska 1942, p. 230, nr. 20; Andriţoiu 1978a, p. 69; Kalmar-Maxim 1999, p. 188.

[14] Roska 1942, p. 280, nr. 20; Mărghitan 1974-1975, p. 42; Rusu M. 1977, p. 209; Wollmann 1996, p. 137; Popa 2002, p. 197.

[15] Roska 1942, p. 48, nr. 9; Andriţoiu 1978a, p. 69; Kalmar-Maxim 1999, p. 189; Luca 2004, p. 54; Luca et alii 2004, p. 61.

[16] Daicoviciu H. 1972, p. 52, 168-169; Mărghitan 1974-1975, p. 42; 1974-1975a; Rusu 1974-1975, p. 352; Rusu şi Pescaru 1995, p. 12, 13; Luca 1999a, p. 9-10; 2004, p. 54; Luca et alii 1998, p. 29; 2004, p. 61; Crăciun 2000, p. 80; Popa D. 2002, p. 197; IDR, III, 3, p. 48-50.

[17] Rusu M. 1977, p. 210; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 14, 18; Boroneanţ 2000, p. 124.

[18] Roska 1942, p. 129, nr. 206; Andriţoiu 1978a, p. 69; Kalmar-Maxim 1999, p. 189; Luca 2004, p. 43; Luca et alii 2004, p. 39; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan.

[19] Informaţie Lazăr Mircea Dan

[20] Winkler 1970, p. 27-42; Dumitraşcu şi Mărghitan 1971, p. 59; Glodariu 1971, p. 80, 83; 1974, p. 266; Mărghitan 1974-1975, p. 42; Palamariu 1992-1994, p. 194-195; Crăciun 1998, p. 63, 66, 75; Popa D. 2002, p. 198.

[21] Glodariu 1974, p. 295; Rişcuţa 1995-1996, p. 280.

[22] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Popa D. 2002, p. 116.

[23] Tatu et alii 1988-1991, p. 101.

[24] Popescu D. 1956, p. 199; Rusu M. 1972, p. 50; Rustoiu 1996, p. 35-36.

[25] Nemeş 1988-1991, p. 43; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan.

[26] Nemeş 1988-1991, p. 43; Medeleţ 1993, p. 197; 1994, p. 204; Crăciun 1999, p. 92.

[27] Mărghitan 1974-1975, p. 42; Nemeş 1995-1996, p. 349; Popa D. 2002, p. 199; CIL, III, 1419, 1421.

[28] Tatu et alii 1988-1991, p. 101.

[29] Kalmar-Maxim 1999, p. 189.

[30] Roska 1942, p. 198, nr. 87; Andriţoiu 1978a, p. 69.

[31] Roska 1942, p. 198, nr. 87; Floca 1972, p. 13; Mărghitan 1974-1975, p. 42; Andriţoiu 1976, p. 408; 1992, p. 126; Popa D. 2002, p. 200.

[32] Mărghitan 1974-1975, p. 42.

[33] Rusu M. 1977, p. 209; Wollmann 1996, p. 131-132; Boroneanţ 2000, p. 129.

[34] Roska 1928; 1941; 1942, p. 287-291, nr. 69; Niţu 1943-1945; 1949; Vlassa 1959, p. 239, 242; 1960, p. 133; 1964a, p. 16; 1966; 1967, p. 422; 1972; 1975, p. 1-11; 1979; Comşa 1960, p. 223; 1963, p. 71; 1971, p. 17, 18; 1995-1996; Horedt 1964, p. 125; Rusu 1966, p. 21; Roman 1976, p. 85; Vlassa 1970, p. 10, 14-16, 17-22, 26-27, 29-32, 33-37; 1978, p. 42-43, 44-45; László 1970, p. 42-44, 47, 49; Lazarovici 1973, p. 31, 38, 53; 1977, p. 21, 27-32; 1977a, p. 223-224; 1981, p. 181-184; 2000, p. 12; Lazăr 1974-1975, p. 12, 13-16; Andriţoiu 1974-1975, p. 397; 1978a, p. 69; Draşovean şi Mariş 1982-1983; 1998, p. 99; Kalmar 1984, p. 395; 1985-1986, p. 403; Kalmar-Maxim 1991; Lazarovici şi Dumitrescu H. 1985-1986, p. 22-24; Lazarovici şi Kalmar 1996; Draşovean 1995, p. 7; 1996, p. 269-270; 2002a, p. 50 şi urm.; Boroffka 1994, p. 86; Luca 1993; 1995b; 1996, p. 22; 1996a; 1996b; 1996c; 1996d; 1997a; 1997b; 1998; 1998b; 1999b, p. 14, 16; 1999c; 1999-2000, p. 61-62; 2001a, p. 150, 153; 2003, p. 77; 2003b; 2003c, p. 80 şi urm.; 2004, p. 54; Luca et alii 1995; 1997b; 2001b, p. 16, 27; Luca şi Ciută 1994; Luca şi Drăghia 1998a; Luca şi Spânu 2001; Rişcuţa 1997-1998, p. 106; Kalmar-Maxim 1999, p. 189; Ciugudean 2000, p. 83; Meşter 2000; Ursuţiu 2002, p. 100; Draşovean 2003, p. 42 şi urm.; Gogâltan 2004, p. 65; Popa C.I. 2004, p. 129, 130; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan, Lazarovici Gheorghe, Kalmar Maxim Zoia.

[35] Vulpe 1975, p. 20, 45.

[36] Roman şi Diaconescu 1999-2000, p. 98-104; Luca 2001, p. 17.

[37] Andriţoiu 1992, p. 126.

[38] Roska 1941, p. 34; Vulpe 1975, p. 52, nr. 235; Andriţoiu 1992, p. 126.

[39] Mărghitan 1974-1975, p. 42; Luca 2001, p. 14; Popa D. 2002, p. 201.

[40] Luca 2001, p. 14.

[41] Glodariu 1971, p. 76, 83; 1974, p. 268; Palamariu 1979, p. 115; 1992-1994, p. 197; Crăciun 1998, p. 76.

[42] Glodariu 1974, p. 295; Palamariu 1979, p. 115; 1992-1994, p. 197.

[43] Mărghitan 1974-1975, p. 42; Tatu et alii 1988-1991, p. 102; Popa D. 2002, p. 202.

[44] Nemeş 1995-1996, p. 349; Popa D. 2002, p. 201; CIL, III, 1423, 1525.

[45] Rusu A.A. 1997, p. 319-320.

 

 

webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com