Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
HOME English version
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

   

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS

XI

Arheologie şi istorie (III)

Descoperiri din judeţul Hunedoara

 
Autor: SABIN ADRIAN LUCA, Cu contribuţii de: Cristian ROMAN şi Dragoş DIACONESCU, Editura Economică 2005, web: Cosmin Suciu

CUPRINS

Cuvânt înainte  

Cadrul geografic

 

Descoperiri arheologice:

A, B, C, D, F, G, H, I, J, L, M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, U, V, Z

Tabel cu descoperirile arheologice dispuse pe epoci

 Abrevieri bibliografice şi bibliografie

 

 

Repertoriul descoperirilor  

L.

220. Lăpugiu de Jos (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii este amintită o descoperire de obiecte din aur preistoric. [1]

¤

221. Lăpugiu de Sus (comuna Lăpugiu de Jos)

¤

222. Lăpuşnic (comuna Dobra)

 

1. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane. [2]

 

2. Descoperiri monetare.

a) Tezaurul monetar descoperit în anul 1963 pe teritoriul localităţii, alcătuit din piese de argint păstrate într-un vas din lut, este datat în secolul XVI d.Chr. [3]

¤

223. Lăsău (comuna Lăpugiu de Jos)

¤

224. Leauţ (comuna Tomeşti)

¤

225. Lelese (comună)

¤

226. Leşnic (comuna Veţel)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Materialele arheologice descoperite în hotarul localităţii într-un loc neprecizat aparţin culturii Coţofeni. [4]

b) Pe o terasă aflată la est de râul Mureş, la sud de localitate, a fost identificată o locuire aparţinând culturii Starčevo-Criş. [5]

c) Din hotarul localităţii provin şi câteva brăţări din bronz. [6]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) În hotarul localităţii, la marginea sa de vest a acesteia, s-au descoperit urme romane în secolul XIX d.Chr. Ruinele aparţin unei construcţii de tip villa rustica. [7]

 

3. Perioadă prefeudală.

a) Aici sunt amintite descoperiri izolate de secolele VI-VIII d.Chr. [8]

 

4. Descoperiri medievale.

a) Vechea ctitorie cnezială a fost construită în secolele XIV-XV şi are un plan simplu de tip sală. [9]

 

5. Mine şi cariere.

În perimetrul localităţii s-ar fi exploatat silexul în preistorie. [10]

¤

227. Livada (comuna Tomeşti)

¤

228. Livadia (comuna Baru)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Dintr-un loc neprecizat aflat în hotarul localităţii provine un topor din piatră şlefuită. [11]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Livezea.

În hotarul localităţii, la 500 m vest de ferma fostului CAP, pe malul din stânga Văii Lupului, s-au descoperit urme romane. [12]

b) Pe teritoriul localităţii, într-un loc neprecizat, s-au descoperit urme romane consistente. [13]

 

3. Vestigii medievale.

a) În secolul XVII d.Chr. aici au funcţionat două biserici din lemn. [14]

¤

229. Livezi (comuna Unirea)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Cetăţuie.

La 4 km NV de localitate, spre Mănăstirea Prislop, au fost descoperite fragmente ceramice şi chirpici din epoca neolitică. [15]

b) În hotarul localităţii Găuricea s-au descoperit două topoare cu disc şi spin din epoca bronzului. [16]

 

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Găuricea.

În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice consistente de epocă romană. [17]

¤

230. Ludeştii de Jos (comuna Orăştioara de Sus)

 

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Piscul Cetăţeaua sau Piscul Cetăţelei.

Aici se găsesc fragmente ceramice Wietenberg, dar şi dacice. [18]

 

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Vadu Rău.

De aici provin două fragmente de teracotă dacice. [19]

 

3. Descoperiri monetare.

a) Pe teritoriul comunei s-a descoperit, după mijlocul secolului XIX, o ştanţă monetară, copie fidelă a reversului unui denar roman republican. [20]

¤

231. Ludeştii de Sus (comuna Orăştioara de Sus)

 

1. Vestigii dacice.

a) Punctul Gorgan.

La NE de sat s-a semnalat existenţa unei aşezări dacice. Afirmaţia nu a putut fi confirmată. [21]

b) Punctul Zăvoaie.

Aici s-a descoperit ceramică dacică. [22]

¤

232. Lunca (comuna Baia de Criş)

¤

233. Lunca (comuna Băiţa)

 

1. Vestigii preistorice.

a) Cu ocazia construirii unei case s-a descoperit un topor de andezit al culturii Coţofeni. [23]

¤

234. Lunca Cernii de Jos (comună)

 

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provine un topor de piatră şlefuită. [24]

¤

235. Lunca Cernii de Sus (comuna Lunca Cernii de Jos)

¤

236. Luncani (comuna Boşorod)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Luncani.

Peştera se află în Munţii Sebeşului, carstul Ponorici-Luncani.

Aici s-au descoperit materiale arheologice paleolitice (musteriene şi aurignaciene). [25]

 

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Complexul de fortificaţii şi aşezări civile de la Piatra Roşie.

a.1.) Cetatea dacică.

Săpăturile efectuate de Constantin Daicoviciu au pus în evidenţă existenţa a trei faze de construcţie. Prima cuprinde incinta din blocuri de calcar, marea clădire din interiorul ei, sanctuarul patrulater cu baze de coloane şi turnurile izolate de pază. A doua cuprinde două clădiri din partea nordică a platoului care au desfiinţat sanctuarul. Fazei a treia îi aparţine marea incintă din stâncă legată cu pământ de pe coasta răsăriteană a dealului.

Aici, în interiorul fortificaţiei, s-a descoperit o fibulă de argint şi o lampă de bronz de factură elenistică.

În cetate a funcţionat un atelier pentru prelucrarea bronzului.

În cetatea dacică este şi o porţiune de zid (15 m lungime şi 1,80 m lăţime) realizat din pietre mici prinse cu mortar (secolul XIV d.Chr.).

Aici apar şi materiale arheologice ale culturii Coţofeni. [26]

a.2.) Descoperiri monetare

- în timpul săpăturilor din cetate s-au descoperit mai multe monede (o imitaţie de tetradrahmă de argint thasiană; o monedă de bronz emisă de Histria şi patru denari romani republicani);

- în anul 1981 s-a descoperit un tezaur format din denari romani republicani (277 de bucăţi);

- în punctul Curmătura Săcuiului s-a descoperit un tezaur monetar format din imitaţii de tetradrahme thasiene. [27]

 

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Dealul lui Bogdan.

Pe terasele dealului s-au descoperit mai multe terase cu urme de locuire. [28]

b) Punctul Grădiştea Luncanilor.

Aici s-au observat urmele unor valuri de pământ. [29]

c) Punctul Luncani-platou.

Pe platou se află mai multe urme din perioada dacică. [30]

d) Punctul Poiana Omului.

Poiana se află pe treapta superioară a platoului Luncanilor, deasupra Dealului Alunului, la SSV de acest loc, respectiv la nord de înălţimea Rotunda. Aici se amintesc urme arheologice de perioadă dacică. [31]

e) Punctul Porumb.

Aici sunt urme de locuinţe dacice. [32]

f) Punctul Valea Stupăriei.

Aici se văd urmele unor valuri de pământ. [33]

g) Punctul Vârful Secuiului.

În acest punct se văd urmele unor gospodării ţărăneşti dacice. [34]

h) Punctul Vârful Străin.

În acest punct se văd urmele unor gospodării ţărăneşti dacice. [35]

¤

237. Luncoiu de Jos (comună)

 

1. Mine şi cariere.

a) Aici se află urmele spălării aurului în perioada medievală. [36]

¤

238. Luncoiu de Sus (comuna Luncoiu de Jos)

¤

239. Luncşoara (comuna Vorţa)

¤

240. Lupeni (oraş)

 

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Belona.

Pe Dealul Straja, într-o peşteră, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice şi eneolitice. [37]

 

2. Vestigii de epocă romană.

a) Pe teritoriul localităţii s-au descoperit urme romane. [38]

 

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Muntele Straja.

Schitul ortodox de călugări de aici s-a ridicat în anul 1999. [39]

 

4. Mine şi Cariere.

a) Mina de fier Lupeni este exploatată şi în epoca romană. [40]

b) După autorii citaţi aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A. [41]

c) În hotarul localităţii se află urme ale spălării aurului din perioada medievală. [42]

¤

 



[1] Roska 1942, p. 20, nr. 60; Popescu D. 1956, p. 199; Luca 2004, p. 50; Luca et alii 2004, p. 59.

[2] Mărghitan 1974-1975, p. 38.

[3] Anghel 1966; Palamariu 1984-1985a, p. 255.

[4] Roska 1942, p. 146, nr. 22; Roman 1976, p. 82; Andriţoiu 1978a, p. 68; Ciugudean 2000, p. 74; Luca 2004, p. 51.

[5] Roska 1942, p. 146; Kalmar-Maxim 1999, p. 166.

[6] Roska 1942, p. 146, nr. 22.

[7] Mitrofan 1974, p. 45; Mărghitan 1974-1975, p. 38; Branga 1980, p. 35, 108; Popa D. 2002, p. 110; *** 2000, p. 69; IDR, III, 3, p. 54-55.

[8] Rusu M. 1977, p. 207.

[9] Cantacuzino 1986; *** 1996, p. 66.

[10] Comşa 1971, p. 17.

[11] Roska 1942, p. 178, nr. 191; Andriţoiu 1978a, p. 68; Nemeş 1988-1991, p. 38.

[12] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Tatu et alii 1988-1991, p. 97; Nemeş 1995-1996, p. 345; Popa D. 2002, p. 111.

[13] Nemeş 1995-1996, p. 345; Popa D. 2002, p. 110.

[14] Rusu A.A. 1997, p. 223-224.

[15] Nemeş 1988-1991, p. 38; Tatu et alii 1988-1991, p. 97; Kalmar-Maxim 1999, p. 166.

[16] Informaţie Lazăr Mircea Dan.

[17] Mărghitan 1974-1975, p. 38; Branga 1980, p. 107; Nemeş 1995-1996, p. 345; Popa D. 2002, p. 111.

[18] Daicoviciu et alii 1954, p. 154; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 177, 250; Andriţoiu 1992, p. 123; Boroffka 1994, p. 54.

[19] Florea 1986-1987, p. 82; Daicoviciu H. 1972, p. 195; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 78, 80, 177, 240; Glodariu et alii 1988, p. 46; 1996b, p. 47.

[20] Stoicovici şi Winkler 1971, p. 478-479; Glodariu 1974, p. 299; Lupu 1975, p. 68; Daicoviciu H. şi Glodariu 1976, p. 73; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 80; Florea 1986-1987, p. 82; Protase 1991, p. 55; Medeleţ 1993, p. 196; 1994, p. 204; Glodariu et alii 1996b, p. 47; Crăciun 1998, p. 65, 72; Iaroslavschi 2001, p. 18; *** 1996b, p. 333; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan.

[21] Daicoviciu et alii 1959, p. 385; Daicoviciu H. 1964, p. 113.

[22] Daicoviciu et alii 1973, p. 81; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 160, 177, 250; Florea 1986-1987, p. 82.

[23] Andriţoiu 1978a, p. 68; 1979, p. 25.

[24] Andriţoiu 1978a, p. 68.

[25] Boroneanţ 2000, p. 73.

[26] Daicoviciu 1954; Macrea şi Crişan 1964, p. 359; Bărbulescu 1971, p. 97; Glodariu 1968, p. 357-362; 1974-1975, fig. 2, 9, fig. 3, 16; 1982, p. 28; 1994; 2004, p. 541; Daicoviciu H. 1972, p. 48, 58-59, 76, 133-134, 142, 148, 150, 167, 176, 192, 207, 214-215, 269, 272, 311, 313-314, 316, 337; Daicoviciu H. şi Glodariu 1976, p. 73-74; Daicoviciu H. et alii 1989, p. 53, 69, 74, 90, 108, 123, 128, 129, 133, 134, 135, 136, 138, 171, 196, 199-201, 218, 229, 247, 248, 252, 255; Glodariu şi Iaroslavschi 1979, p. 12, 40-41, 44, 48-49, 68-69, 72, 80, 82, 84, 87, 90, 93, 100, 109, 112, 119-122, 125-126, 130-131, 134-136, 138-139, 149, 153, 155-157, 162, 164; Glodariu 1974, p. 238, 242, 246, 250; 1983, p. 7, 18-19, 25-26, 28, 34-35, 37, 79, 112, 114-115, 117-118, 120-121, 124, 126, 128, 134, 152-154; Glodariu et alii 1988, p. 159-164; 1996b, p. 165-169; Popa 1977, p. 277-278, 280; 1988, p. 47, 212-213; Băluţă 1979, p. 165-166; Ferenczi 1979b, p. 265, 268-269; Floca 1981, p. 15; Cociş 1982-1983, p. 141; Antonescu 1984, p. 24, 43, 130-149; Andriţoiu 1985, p. 12; Crişan 1986, p. 153-154, 224-225; Florea 1986-1987, p. 87; 1989-1993, p. 35; 2004, p. 520; Tatu et alii 1988-1991, p. 94; Zirra şi Spânu 1992, fig. 3/78; Rustoiu 1993, p. 182, 183; 1993a, p. 140; 1995, p. 214; 1996, p. 47, 185; 1997, p. 104, 109; 2002, p. 66; Medeleţ 1993, p. 196; 1994, p. 203; Iaroslavschi 1997, p. 59; Crăciun 1999, p. 92; 2000, p. 81; 2004, p. 129; Ferencz şi Bodó 1999-2000; Mărghitan 1998, p. 29-30; 2000, p. 27-28; Pescaru et alii 2004, p. 50; *** 1996b, p. 334; *** 2000, p. 315-316.

[27] Glodariu 1968, p. 364; 1971, p. 74, 76, 83; 1974, p. 256, 267, 285; Pavel şi Andriţoiu 1994; Bordea 1996-1998, p. 435; Crăciun 1998, p. 67, 73-74.

[28] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 190, 251; Glodariu et alii 1988, p. 73; 1996b, p. 75.

[29] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 129, 198.

[30] Idem., p. 13, 52, 53, 128, 139, 151, 171, 229, 230, 233, 248, 249, 252.

[31] Idem., p. 201.

[32] Idem., p. 199.

[33] Idem., p. 138, 196.

[34] Idem., p. 64, 198, 252; Glodariu et alii 1996b, p. 170.

[35] Daicoviciu H. et alii 1989, p. 198, 252.

[36] Rusu M. 1977, p. 208.

[37] Roska 1942, p. 148; Kalmar-Maxim 1999, p. 167.

[38] Roska 1942, p. 148, nr. 47; Pop 1972a, p. 67; 2003, p. 272; Mărghitan 1974-1975, p. 38; Branga 1980, p. 108; Popa D. 2002, p. 114; IDR, III, 3, p. 18; pentru materialele din Muzeul de istorie clujean: Lazăr Mircea Dan.

[39] Rusu A.A. et alii 2000, p. 163.

[40] Wollmann 1996, p. 234.

[41] Roska 1942, p. 148, nr. 47; Rusu M. 1972, p. 51.

[42] Rusu M. 1977, p. 209.

 

webmaster: Cosmin Suciu, e-mail to: cos_suciu@yahoo.com