b

Cuprins

Introducere

Abrevieri

Repertoriul descoperirilor

Habitatul Rural

Planşe 

VILLAE, VICI, PAGI

Autor: dr. Dumitru Popa.

ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean �n Context European (IPTCE)

I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia romană intracarpatică

Va rugam sa folositi motorul de cautare care va da rezultate in toate repertoriile disponibile pe situl nostru

Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z.

328. IACOBENI, jud. Cluj (S. XIII)

�n punctul �La Vie� sau �Sărătură�, situat la 2 km sud-vest de sat, pe coaste sudică a unui deal, s-au descoperit, �nt�mplător, �n anul 1961, 15 morminte de incineraţie. S-au recuperat 4 urne �ntregi, vase romane provinciale de culoare roşie şi un inel roman de bronz. Un sondaj executat �n acelaşi an pe locul descoperiri nu a condus la descoperirea de noi morminte. Se consideră că cimitirul este de acelaşi tip cu cel de la Soporul de C�mpie, faţă de care se află la numai 4 km.

SCIV, 13, 1962, 1, p. 209-210, nr. 74; Dacia, NS, 6, 1962, p. 524, nr. 74; TIR, L 35, p. 46; D. Protase, Z. Milea, ActaMN, 6, 1969, p. 525-529, il.; M. Babeş, Dacia, NS, 14, 1970, p. 205; D. Protase, Riturile, p. 91-92; Idem, Autohtonii, p. 103-105; RepCj, p. 235, nr. 1.�

329. IACOBENI, jud. Sibiu (S. XV)

De pe teritoriul satului provine o metta de la o r�şniţă romană; existenţa unei aşezări pare foarte probabilă.

Gooss, Chronik, p. 80

330. IARA, jud. Cluj (S. IX)

1. Pe locul numit �Groapa lui Papa�, pe drumul spre Băişoara, s-au descoperit urmele unor construcţii romane, tegulae mammatae şi ceramică. Ele aparţin unei aşezări a minerilor ale căror urme de activitate au fost observate pe teritoriul satului vecin Băişoara.

2. Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin doi denari: unul de la Severus Alexander şi altul de bronz, foarte tocit, de la �mpărăteasa Plotina.

1. I. T�gl�s, Arch�rt, 18, 1898, p. 432-433; A. Bielz, JSKV, 18, 1898, p. 69; D. Tudor, Oraşe, p. 202; TIR, L 34, p. 65; Şt. Ferenczi, ActaMN, 11, 1974, p. 38; RepCj, p. 236, nr. 1; V. Wollmann, Mineritul, p. 148; 2. I. Winkler, A. Hop�rtean, CN, 1, 1978, p. 19; RepCj, p. 236-237, nr. 3, e.

331. ICLOD, jud. Alba (S. VIII)

De pe teritoriul satului provine o lespede funerară descoperită �ncă �n secolul XIX; descoperirea ar putea proveni de la un morm�nt izolat de pe o villa rustica.

RepAb, p. 108, pct. 91.

332. ICLOD, jud. Cluj (S. X)

1. �ntre Fundătura şi Iclod, aproape de hotarul dintre cele două sate, s-au identificat urmele unei locuiri de epocă romană, const�nd din fragmente ceramice.

2. Pe �Valea Furcii� s-au descoperit o ţiglă romană şi fragmente de chiup.

3. �n punctul �Grădinile din Texas�, situat �ntre şosea, Valea Alunişului şi calea ferată, pe st�nga şoselei la ieşirea din sat spre Livada, s-au descoperit fragmente ceramice romane.

4. �n punctul �R�t la Punte�, pe malul drept al Someşului, �n faţa gării, s-au descoperit de asemenea fragmente ceramice romane.

5. Pe teritoriul satului se menţionează descoperiri monetare de la Augustus p�nă �n sec. IV.

Descoperirile menţionate ar putea aparţine unei singure aşezări mai extinse.

1; 2; 3; 4; 5. TIR, L 34, p. 66; RepCj, p. 242-243, nr.11, 12, 13, 25, 27, c.

�

333. IDICIU, jud. Mureş (S. XIII)

De pe teritoriul satului provine un denar emis de Commodus şi un dupondius din bronz, probabil din timpul �mpăratului Gordian III.

RepMs, p. 56, pct. VII. 6, A.

334. IERNUT, jud. Mureş (S. XIII)

Pe teritoriul oraşului au fost identificate urmele unor aşezări de epocă romană �n următoarele puncte:

1. �n punctul �Bideşcutul Mare�, o terasă �naltă, deasupra cursului unui vechi braţ al Mureşului, cercetări arheologice efectuate �n anii 1960 şi 1961 au evidenţiat existenţa unui strat de cultură de epocă romană, �n care pe l�ngă ceramică a fost descoperit şi un v�rf de suliţă.

2. La Staţiunea de cercetări şi producţie legumicolă, situată �n st�nga şoselei Iernut-Lechinţa, se află o modestă aşezare rurală marcată numai prin ceramică.

3. Pe malul Mureşului, �n punctul �Toţăghi� cu prilejul cercetărilor din anii 1960, 1961, s-au descoperit fragmente ceramice romane.

4. Din punctul �Dealu Fierarului� provin cărămizi fragmentare, ceramică şi monede imperiale romane; pe la poalele dealului se poate observa traseul drumului roman spre castrul de la Br�ncoveneşti.

5. �n punctul �C�nepişti�, situat pe malul st�ng al Mureşului, se menţionează existenţa unei aşezări rurale, posibil numai o villa rustica.

6. �n punctul �Pe Şes�, cercetări arheologice executate �n anul 1995 au pus �n evidenţă existenţa unui strat de cultură de epocă romană, marcat prin ceramică, chirpic şi resturi osteologice. Locuinţe nu s-au surprins, dar existenţa unei aşezări rurale este foarte probabilă.

1. N. Vlassa, ActaMN, 3, 1966, p. 17, 402; 4, 1967, p. 407; Idem, Materiale, 9 1970, p. 168-171, fig. 5/7, 8, 9; RepMs, p. 151, pct. XLVI. 1, D; 2. RepMs, p. 153, pct. K; 3. N. Vlassa, ActaMN, 2, 1965, p. 32, 37; Idem, Materiale, 9, 1970, p. 169, 171; 4. Neigebaur, Dacien, p. 246; B. Orb�n, Sz�kelyf�ld, V, p. 41; Gooss, Chronik, p. 100, V. Christescu, Viaţa ec, p. 103, nota 2; RepMs, p. 155, pct. Ţ; 5. N. Vlassa, SCIV, 13, 1962, 1, p. 153, Idem, ActaMN, 2, 1965, p. 32, nr. 15, p. 37; Idem, Materiale, 9, 1970, p. 167; M. Macrea, I. H. Crişan, ActaMN, 1, 1964, p. 332; D. Tudor, Oraşe, p. 207, 208; RepMs, p. 155, pct. U; 6. C. Cosma, Cronica cercetărilor arheologice. Campania 1995. Brăila, 1996, p. 64, pct. 73.

335. IGHIEL, jud. Alba (S. V)

Pe teritoriul localităţii se află o carieră de calcar exploatată �n epoca romană.

V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 115; RepAb, p. 109, pct. 92/6.

336. IGHIU, jud. Alba (S. VIII)

1. Pe dealul �Baie� se afla o importantă carieră de calcar folosită de oraşul şi legiunea de la Apulum.

2. La nord-est de carieră au fost descoperite urmele aşezării lucrătorilor din carieră. Ele constau din substrucţii de clădiri, cărămizi, ţigle, capiteluri, două inscripţii, un trepied din bronz, ceramică şi monede din argint şi bronz.

3. �n apropierea aşezării a fost cercetată, �n 1943, o construcţie, considerată o villa rustica. Construcţia ar putea fi �nsă legată de exploatările din carieră.

4. �n punctul �Butuci� se află o necropolă tumulară de incineraţie formată din cel puţin 22 de tumuli. �n anul 1959 au fost săpaţi doi tumuli; ei aveau diametrul de 7,45-8,15 m şi �nălţimea păstrată de 0,3 m, iar stratul de la baza lor era puternic ars. Resturile rugului funerar, construit chiar pe locul viitorului tumul, erau str�nse �ntr-o casetă făcută din lespezi de piatră �nfipte vertical �n păm�nt şi acoperită tot cu o lespede. Inventarul funerar nu era prea bogat şi consta din cuie şi ţinte de la �ncălţămintea defunctului. Necropola a fost atribuită unei comunităţi de illiri, fără �ndoială cei care lucrau la exploatarea carierei şi locuiau �n aşezarea alăturată.���

1. M. Macrea, Materiale, 5, 1959, p. 446, Idem, Viaţa, p. 308; V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 115; RepAb, p. 110, nr. 4; 2. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 21; Gooss, Chronik, p. 80; J. Hampel, Arch�rt, 15, 1895, p. 437; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 473, 546; C. Daicoviciu, ACMI, 1942, p. 101; 1943, p. 185; I. Berciu, Apulum, 2, 1943-1945, p. 437; M. Macrea, D. Protase, Materiale, 5, 1959, p. 446; I. Mitrofan, ActaMN, 10 1973, p. 149; M. Bărbulescu, Sargetia, 13, 1977, p. 238; RepAb, p. 110, nr. 5; 3. C. Daicoviciu, ACMI, 1942, p. 101; 1943, p. 185; I. Berciu, Apulum, 2, 1943-1954, p. 437; M. Macrea, D. Berciu, SCIV, 6, 1955, p. 615; 8, 1957, p. 337, nr. 40; M. Macrea, Dacia, NS, 1, 1957, p. 214-215; M. Macrea, D. Protase, Materiale, 5, 1959, p. 442-446; D. Protase, Dacia, NS, 6, 1962, p. 186-188; Idem, Continuitatea, p. 34-35; Idem, Riturile, p. 92-93; M. Macrea, Viaţa, p. 262; M. Babeş, Dacia, NS, 14, 1970, p. 204-205; V. Moga, I. Al. Aldea, Marisia, 5, 1975, p. 44; RepAb, p. 110, nr. 6.���

337. IGHIŞU NOU, jud. Sibiu (S. XII)

Din aria localităţii provine un tezaur monetar roman descoperit �n anul 1875, �ntr-un vas de lut. Tezaurul era format din 156 de antoniniani de la Gordian III, Filip Arabul şi Filip al II-lea.

ProgrammMediasch, 1874-1875, p. 62-63; Gooss, Chronik, p. 72; B. Mitrea, SCIV, 4, 1953, 3-4, p. 616; D. Protase, Orizonturi, p. 63.

338. ILIENI, jud. Covasna (S. XXII)

1. La vest de sat, pe malul st�ng al apei Ilieni, �n punctul �Dealul Izvorului� sau �V�rful Tăiat�, s-au executat cercetări arheologice �n anul 1910; cu acest prilej au fost dezvelite urmele unor construcţii cu ziduri din piatră, fragmente de ţigle şi ceramică romană.

2. �n pădurea satului s-a descoperit o monedă de bilon de la Didius Iulianus.

1. F. Lazlo, Dolg, 2, 1911, p. 180, 230; 4, 1914, p. 281; TIR, L 35, p. 46; N. Branga, Urbanismul, p. 108, nr. 138; RepCv, p. 90, nr. 260; 2. RepCv, p. 90, nr. 261.

339. IMENI, Jud. Covasna (S. XXIII)

Din aria satului provin mărgele de epocă romană.

RepCv, p. 66, nr. 143.

340. INURI, jud. Alba (S. V)

�n punctul �Prislop� se menţionează cărămizi şi ţigle, probabil de la o construcţie romană.

RepAb, p. 111-112, pct. 95/4.

341. IONEŞTI, jud. Braşov (S. XIX)

Pe �Dealul Pietros� a fost descoperită, �n secolul XIX, o carieră romană de piatră, �n care se aflau capiteluri, fragmente de coloane şi un sarcofag. Se menţionează şi existenţa unui relief cu trei figuri umane cioplite pe un perete al carierei. Una dintre ele a fost considerată ca reprezent�nd un Genius, cu bonetă frigiană pe cap şi �n m�nă cu o torţă cu flacăra �n jos.

C. Gooss, AEM, 1, 1877, p. 33; G. T�gl�s, Arch�rt, 6, 1886, p. 21-26; V. Christescu, Viaţa ec, p. 43-44; D. Tudor, Oraşe, p. 277; V. Wollmann, Sargetia, 10, 1973, p. 110; Idem, Mineritul, p. 283; I. Winkler, SCIVA, 25, 1974, 4, p. 507; RepBv, p. 138.

342. ISCRONI, jud. Hunedoara (S. IV)

�n această localitate, pe cursul superior al Jiului, sunt menţionate urme ale spălării aurului.

TIR, L 34, p. 67.

343. IVĂNEŞTI, jud. Mureş (S. XVI)

�n punctul �Dealul Chibeliei�, situat �n apropierea satului, se află o aşezare rurală din care provin cărămizi fragmentare, ceramică romană provincială, fragmente de arme (?) şi o statuetă din bronz.

B. Orb�n, Sz�kelyf�ld, V, p. 182; Gooss, Chronik, p. 86; I. Marţian, Repertoriu, nr. 153; D. Tudor, Oraşe, p. 271; TIR, L 35, p. 47; N. Branga, Urbanismul, p. 108, nr. 140; E. Chirilă, N. Gudea, V. Lazăr, A. Zrinyi, TezaureMs, p. 25, nr. 29; RepMs, p. 172, pct. XLVIII. 4, A.

344. IZVORU AMPOIULUI, jud. Alba (S. V)

Pe teritoriul satului se menţionează o aşezare romană; ea se află, foarte probabil, �n legătură cu exploatările de aur, observate pe versanţii de sud-est şi nord-vest ai dealului �Dumbrava�.

B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 551; TIR, L 34, p. 116; RepAb, p. 113, pct. 98/2, 3.

345. IZVORU CRIŞULUI, jud. Cluj (S. VII)

�n punctul �Ordomanioş�, pe traseul drumului roman de la Napoca spre Bologa, pe un rest de terasă, se află cărămizi şi ţigle romane; de aici provine şi o monedă de la Gordian III. Nu sunt indicii sigure privind natura sitului, (villa rustica) sau staţie de poştă.

Şt. Ferenczi, ActaMN, 10, 1973, p. 555, sq, nr. 53; RepCj, p. 246, nr. 2.

�

346. JABENIŢA, jud. Mureş (S. XVII)

De pe teritoriul satului, fără precizări topografice, provin două monede: un denar de la Elagabal, emis �n Orient, �ntre anii 218-220 şi un sestertius cu legenda PROVINCIA DACIA AN II.

E. Chirilă, N. Gudea, Gh. Moldovan, TezaureSighişoara, p. 14, nr. 12; RepMs, p. 239, pct. LXXVIII. 2, A, b.�

347. JEBUCU, jud. Sălaj (S. VII)

�n punctul �Suseni� s-au descoperit, �n sec. XIX, zidurile unei construcţii romane şi un fragment dintr-un monument cu relief sculptat, red�nd trei bărbaţi şi cu un fragment de inscripţie �n care se menţionează un praefectus (CIL, III, 7648). Vestigiile din acest punct ar putea avea un caracter militar; �n cazul �n care sunt civile, atunci descrierea corespunde unei villa rustica.

K. Torma, AEM, 3, 1879, p. 91; Idem, Limes, p. 27; sq; D. Tudor, Oraşe, p. 234; TIR, L 34, p. 68; A. V. Matei, E.Lak�, ActaMP, 3, 1979, p. 126, nr. 20.

348. JEICA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XVII)

1. �n punctul �Hotarul Nou�, la săparea unor gropi pentru plantarea pomilor,
s-au descoperit, alături de materiale din alte epoci, şi fragmente ceramice romane provinciale din pastă roşie.

2. Din punctul �Sub Creang� provin o fusaiolă de piatră şi o buză de vas roman.

3. O aşezare romană se menţionează şi �n jurul sediului fostei C. A. P. de unde provine un fragment de vas de culoare roşie.

1. Şt. Dănilă, ProbMuz, 1960, p. 165, sqq., fig. 8/4-5; TIR, L 35, p. 48; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 17-18, nr. 42/a; 2; 3. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 17-18, nr. 42/2, 3.

349. JELEDINŢI, jud. Hunedoara (S. V)

1. �nainte de 1913, s-a descoperit, pe teritoriul satului, un tezaur monetar format din aproximativ 58 de monede romane de argint. Cele care au putut fi identificate se datau astfel: 7 republicane, 7 imperiale de la Vespasian, Titus, Domitian, Traian, Marcus Aurelius, Septimius Severus şi una de bronz de la Gordian III; nu se cunoaşte structura �ntregului tezaur.�

2. �n punctul �Tihuţa�, situat la 2 km sud-vest de sat, s-au descoperit cărămizi, ţigle, pietre folosite la construcţii, mortar şi ceramică. Aceasta este romană provincială, din pastă fină roşie şi cenuşie, dar şi dacică lucrată din pastă nisipoasă, de culoare cărămizie şi cu ornamente specifice: br�ul alveolar, butonii simpli sau cu alveole, impresiunile triunghiulare. Materialul roman arată cu multă certitudine o locuire romană, posibil numai o villa rustica, dar contemporaneitatea materialului dacic cu cel roman răm�ne să fie stabilită prin cercetări mai aprofundate.

1. Benk� Ian�, NumK�z, 12, 1913, p. 114-115; D. Protase, Autohtonii, p. 175-176; O. Palamariu, Sargetia, 25, 1992-1994, p. 193-199; 2.I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 24-25.�

350. JELNA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XVII)

1. �n vatra satului, �n jurul bisericii, au fost descoperite, �n sec. XIX, substrucţii de clădiri, cu ziduri de piatră, olane, cărămizi şi ţigle cu ştampila unei cohorte.

2. La ieşirea din sat spre Bistriţa, �n punctul �La Table� se află o aşezare rurală din care provin fragmente de cărămizi şi ţigle şi ceramică romană provincială.

1. Gooss, Chronik, p. 110; K. Torma, Limes, p. 118; AEM, 16, 1893, p. 255;A. Bielz, JSKV, 18, 1898, p. 66; I. Marţian, Repertoriu, nr. 376; TIR, L 35, p. 48; N. Branga, Urbanismul, p. 108, nr. 145; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 18, nr. 48/a; 2. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 18, nr. 48/b.

351. JIBERT, jud. Braşov (S. XIX)

1. La nord de sat, �n punctul �Pe Deal�, se află o aşezare rurală din care provin numeroase fragmente ceramice, o r�şniţă, un fier de plug roman şi alte unelte agricole păstrate la MNIT Cluj-Nap. şi Muz. Sighişoara.

2. Doi denari romani de la �mpăraţii Antoninus Pius şi Caracalla provin, probabil, din punctul �Pe Faţă�, iar o fibulă din bronz �cu genunchi� se crede că ar proveni din acelaşi loc cu monedele.

1. Gooss, Chronik, p. 110; TIR, L 35, p. 48; I. Glodariu, A. Zrinyi, P. Gyulai, Dacia, NS, 14, 1970, p. 221, nota 4; RepBv, p. 138; 2. E. Chirilă, N. Gudea, Gh. Moldovan, TezaureSighişoara, p. 14; I. H. Crişan, ActaMP, 3, 1979, p. 287, pl. VI/1, XVIII/11; RepBv, p. 138-139.

352. JIDVEIU, jud. Alba (S. XII)

Din această localitate se menţionează descoperirea unui vas, probabil roman.

Gooss, Chronik, p. 53; TIR, L 35, p. 48; RepAb, p. 114, pct. 100/3.

�

353. JIEŢ-POPI, jud. Hunedoara (S. IV)

De pe teritoriul satului provine un tezaur de monede imperiale romane.

Gh. Lazin, SCN, 5, 1971, p. 335-344.

354. JUCU DE SUS, jud. Cluj (S. X)

1. La sud de sat şi la est de Someşul Mic, pe terasa �Budulău�, �n apropierea dealului numit �Ţigla�, �ntr-un sondaj arheologic, executat �n anul 1898, s-au descoperit urmele unei construcţii romane cu ziduri legate cu mortar şi cu un padiment; au rezultat cărămizi, ţigle, olane şi ceramică inclusiv un fragment de terra sigillata. �ntr-o periegheză, din anul 1957, s-au cules din acelaşi loc ţigle, olane şi ceramică romană. Urmele din acest punct ar putea aparţine unei villa rustica.

2. �n cimitirul din jurul bisericii ortodoxe apar frecvent fragmente ceramice romane de bună calitate; ele indică existenţa unei aşezări rurale.

3. Din locuri neprecizate provin: un denar de la Traian, unul de la Severus Alexander şi un antoninian de la Filip Arabul.

1. G. Fin�ly, Arch�rt, 18, 1898, p. 430; E. Orosz, ErdM�z, 22, 1905, p. 307; M. Roska, Rep, p. 92, nr. 88; D. Tudor, Oraşe, p. 230; TIR, L 34, p. 68; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 44; RepCj, p. 249, nr. 2; 2; 3. RepCj, p. 250, nr. 10, 12, b.�