Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE

 

Cuprins

 

Introducere

 

Abrevieri

 

Repertoriul descoperirilor

 

Habitatul Rural

 

Planşe 

 

 

 

VILLAE, VICI, PAGI

 

Aşezările  rurale din  Dacia  romană  intracarpatică

Autor: dr. Dumitru Popa.

ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE)

 

I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia romană intracarpatică

Va rugam sa folositi motorul de cautare care va da rezultate in toate repertoriile disponibile pe situl nostru

Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z.

 

618. ŞAEŞ, jud. Mureş (S. XV)

1. La întrarea în sat dinspre Sighişoara, în apropierea primelor case de pe partea dreaptă a şoselei, se află o aşezare rurală, de pe suprafaţa căreia s-au cules fragmente ceramice romane provinciale.

2. La ieşirea din sat spre Apold, în punctul „Wosen“, situat pe malul stâng al pârâului Şaeş s-au descoperit fragmente ceramice romane. În aceeaşi zonă, pe partea stângă a şoselei spre Apold, se menţionează urme de locuinţe de epocă romană şi fragmente ceramice din pastă fină, cu angobă roşie şi cenuşie. Fragmentele provin de la căni, amforete, cupe, vase de provizii. Tot aici se menţionează şi ceramică lucrată cu mâna, de tradiţie autohtonă. După natura materialului ceramic, se pare că aici se află o aşezare a populaţiei autohtone.

 

1; 2. Gh. Baltag, E. Amlacher, Marisia, 23-24, 1994, p. 187-188, nr. 30, 31, 32, il.; RepMs, p. 49-51, pct. V. 3, G, a, I, L.

 

 

619. ŞAPARTOC, jud. Mureş (S. XV)

În zona Pârâului Pietros, afluent de pe partea dreaptă a văii Şapartocului, se află o aşezare rurală marcată numai prin ceramică cenuşie zgrunţuroasă; printre forme se menţionează vase de provizii.

 

Gh. Baltag, E. Amlacher, Marisia, 23-24, 1994, p. 188-189, nr. 34; RepMs, p. 44-45, pct. III. 5, B, d.

 

 

620. ŞARD, jud. Alba (S. VIII)

1. La capătul satului, pe partea dreaptă a şoselei spre Alba Iulia, se află vestigiile unei importante aşezări de caracter rural. Ele constau din resturi de construcţii, blocuri cioplite, cărămizi şi ceramică. Din aria aşezării provin mai multe inscripţii (CIL, III, 1084, 1107, 1114, 1241, 7819; despre unele se crede că ar putea fi de la Apulum), cărămizi cu ştampila legiunii XIII Gemina, două altare votive dedicate lui Mithras şi respectiv Diana, stilusuri, cuie din bronz, ace din os şi din fier, fibule fragmentare şi mai multe monede de argint din sec. I-III.  

2. La nord-est de sat, pe dealul „Lazuri“, se află o necropolă romană cu morminte de inhumaţie şi de incineraţie, probabil în urne.

3. În punctul „La Brazi“, pe malul drept al Ampoiului, se găsesc cărămizi şi ţigle romane. Ele ar putea proveni din aşezarea menţionată anterior, care se întindea de-a lungul drumului roman de pe valea Ampoiului.

 

1. Neigebaur, Dacien, p. 167-169; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 21; Gooss, Chronik, p. 106; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 471-473, 500, 533; G. Téglás, Klio, 11, 1911, p. 504; I. Marţian, Repertoriu, nr. 648; Al. Popa, Apulum, 4, 1961, p. 271; I. Berciu, Al. Popa, Apulum, 5, 1965, p. 187-190; D. Tudor, Oraşe, p. 177; TIR, L 34, p. 99; IDR, III/4, 48-51; RepAb, p. 179-180, pct. 178/4; 2. M. Macrea, D. Protase, Materiale, 5, 1959, p. 449; RepAb, p. 180, nr. 5; 3. RepAb, p. 180, nr. 6.

 

 

621. ŞARDU, jud., Cluj (S. VII)

La aproximativ 1 km nord-est de sat, în apropierea drumului roman, se găsesc urmele unor construcţii romane, iar pe terenul din jur se află numeroase fragmente de cărămizi şi ţigle romane. Din acest context provine şi o cărămidă de hypocaust cu ştampilă. Descoperirile din acest punct ar putea aparţine unei villa rustica.

 

M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 36; Idem, MCC, 1, 1856, p. 131; K. Torma, Limes, p. 114; Gooss, Chronik, p. 106; G. Finŕly, ArchÉrt, 24, 1904, p. 244; D. Tudor, Oraşe, p. 233; TIR, L 34, p. 99; I. Mitrofan, ActaMN, 11, 1974, p. 46; I. Ferenczi, D. Ursuţ, ActaMN, 23-24, 1985-1986, p. 215-216; RepCj, p. 380, nr. 4, 5.

 

 

622. ŞAULA, jud. Cluj (S. VII)

La biserica din sat, în pragul clopotniţei, se află un relief cu reprezentarea banchetului funebru; nu se cunoaşte de unde provine.

 

RepCj, p. 382.

 

 

623. ŞĂULIA, jud. Mureş (S. XIII)

În vatra satului s-au descoperit monede romane imperiale; alte precizări lipsesc.

 

RepMs, p. 249, pct. LXXXIII. 1, D.

 

 

624. ŞEICA MICĂ, jud. Sibiu (S. XII)

În punctul „Şesul Morii“ se află o importantă aşezare rurală, ale cărei urme au fost observate şi descrise încă de la mijlocul sec. XIX. S-au descoperit substrucţiile unor clădiri, una cu ziduri de cărămidă ocupa o suprafaţă de 63-31 m şi era prevăzută cu instalaţie de hypocaust. Din aria aşezării provin unele piese arhitectonice şi numeroase cărămizi, ţigle, olane, tegulae mammatae, tuburi de apeduct, opaiţe, ceramică şi monede.

Din cimitirul, neidentificat în teren, provin doi pereţi de la două aediculae şi o stelă monumentală cu o decoraţie deosebită în care sunt redate, stând în picioare, în mărime aproape naturală un bărbat, o femeie şi un copil. Inscripţia, ca şi piesele de îmbrăcăminte şi podoabă, relevă o familie de norico-pannoni.

 

Neigebaur, Dacien, p. 252-254; M. J. Ackner, TranssilvaniaBB, 1856, nr, 37, p. 145-146; Idem, JCC, 1, 1856, p. 20; 2, 1857, p. 96-98; 3, 1859, p. 24; MCC, 2, 1857, p. 167, 279-280; 3, 1858, p. 335; 4, 1859, p. 226; F. Kenner, AKÖG, 24, 1860, p. 392-394; C. Gooss, Chronik, p. 21, 74, 107-108; AVSL, 14, 1877, p. 142-143; 16, 1880, p. 313; ArchÉrt, 25, 1905, p. 7 sqq, fig. 71; Gr. Florescu, EDR, 4, 1930, p. 89-90; K. Horedt, MBBM, 9-10, 1044, p. 111; S. Ferri, Arte romana, p. 321; D. Tudor, Oraşe, p. 174; TIR, L 35, p. 70; M. Macrea, Viaţa, p. 295; O. Floca, W. Wolski, BMI, 42, 3, 1970, p. 28, nr. 85; N. Branga, Urbanismul, p. 111, nr. 248; IDR, III/4, 91.  

 

 

625. ŞELIMBĂR, jud. Sibiu (S. XII)

Între sat şi vechiul drum al Nocrichului, s-au identificat, în secolul XIX, urmele drumului roman; în acest punct s-a descoperit o râşniţă romană.

 

Fr. Teutsch, KVSL, 11, 1888, p. 94.

 

 

626. ŞERBENI, jud. Mureş (S. XVI)

De aici provine un dupondius de la Septimius Severus.

 

RepMs, p. 77, pct. XIII. 6, A.

 

 

627. ŞEULIA DE MUREŞ, jud. Mureş (S. XIII)

Din aria localităţii provine un denar emis în timpul împăratului Hadrian.

 

RepMs, p. 110, pct. XXVI. 3, A.

 

 

628. ŞEUŞA, jud. Alba (S. VIII)

Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală şi cimitirul său. Din acest cimitir provin trei monumente funerare fragmentare; două s-au descoperit în curtea gospodăriei cu nr. 119, iar un altul, având o reprezentare în relief, cu Gorgona-Meduza, a apărut cu ocazia demolării casei de la nr. 122.

 

RepAb, p. 180, pct. 178/2, 3, 4.

 

 

629. ŞIBOT, jud. Alba (S. V)

La ramificaţia drumului de la gara Şibot spre Vinerea se află urmele unor construcţii romane, cărămizi şi ţigle. Cu prilejul construirii liniei ferate s-au descoperit fragmente ceramice, o cărămidă cu ştampila ASCLEPI, alta cu ştampila legiunii XIII Gemina, alte obiecte romane şi monede. Descoperirile din acest punct ar putea proveni dintr-o aşezare mai întinsă sau o villa rustica.

 

ProgrammMühlbach, 1866, p. 32, 66; HTRTÉ, 6, 1891-1892, p. 116; G. Téglás, FöldtKözl, 19, 1891, p. 85; Idem, HunyadvTört, I, p. 149; D. Tudor, Oraşe, p. 135; TIR, L 34, p. 101; I. T. Lipovan, ActaMN, 21, 1984, p. 459-465; IDR, III/3, 277, 277 a; RepAb, p. 180-181, pct. 179/4.

630. ŞIEU, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XVII)

1. De pe teritoriul satului provin cărămizi romane şi un obiect din fier (?), cu o gemă cu inscripţie (CIL, III, 1683).

2. În vatra satului s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale.

3, 4. Două aşezări rurale sunt menţionate în punctele „Oşăle“ şi „Podul Ardanului“.

 

1. TIR, L 35, p. 70; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 25, nr. 84/a; 2. Şt. Dănilă, Analele Someşene, 1, 1972, p. 184, sqq; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 25, nr. 84/b; 3; 4. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 25, nr. 84/c, d, il. 

 

 

631. ŞIEU-MĂGHERUŞ, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

La intrarea în sat dinspre Beclean, în dreapta şoselei, se află o aşezare rurală ale cărei urme constau numai din ceramică romană provincială.

 

G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 25, nr. 85.

 

 

632. ŞIEU-ODORHEI, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

În centrul satului se află o întinsă aşezare a populaţiei dacice din provincie. Cu prilejul construirii şcolii şi a altor lucrări edilitare, au fost descoperite mari cantităţi de ceramică romană provincială, din pastă fină roşie şi cenuşie, din pastă zgrunţuroasă, precum şi ceramică dacică lucrată cu mâna. S-au descoperit de asemenea fragmente de terra sigillata şi de sticlă, unelte, fibule, mărgele şi alte materiale.

Fără precizarea locului, dar foarte posibil tot din această aşezare, provine un sestertius de la Severus Alexander, anii 227-228.

 

D. Protase, Continuitatea, p. 205; Idem, Autohtonii, p. 74; TIR, L 35, p. 70; I. Hica-Câmpeanu, ActaMN, 17, 1980, p. 665; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 25-26, nr. 86/a, b, il.  

 

 

633. ŞIEU-SFÂNTU, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

În punctul „La Râpă“ s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale din pastă roşie.

 

G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 26, nr. 87.

 

 

634. ŞINCA NOUĂ, jud. Braşov (S. XVIII)

Pe teritoriul satului s-au descoperit mai multe monede: denari de la Antoninus Pius, Faustina II, Plautilla şi Severus Alexander.

 

E. Chirilă, N. Gudea, Gh. Moldovan, TezaureSighişoara, p, 20; RepBv, p. 143.

 

635. ŞINCA VECHE, jud. Braşov (S. XIX)

De pe teritoriul satului provin mai multe descoperiri monetare izolate: o monedă de bronz de la Traian, un sestertius de la Lucilla, un denar de la Caracalla. Tot de aici provin şi următoarele monede: doi denari republicani şi câte unul de la Titus şi Domitian, care puteau ajunge aici şi anterior provinciei.

 

E. Chirilă, N. Gudea, Gh. Moldovan, TezaureSighişoara, p. 11, 20; RepBv, p. 143.

 

 

636. ŞINTEREAG, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

În vatra satului, în jurul Primăriei, de o parte şi de alta a drumului judeţean, se află o întinsă aşezare a populaţiei autohtone, de pe suprafaţa căreia s-au cules fragmente ceramice romane provinciale şi dacice.

 

G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 26, nr. 89.

 

 

637. ŞMIG, jud. Sibiu (S. XII)

De pe teritoriul satului se menţionează un monument de piatră cu doi lei funerari. În zonă mai sunt şi alte monumente funerare, precum cele două de la biserica din Dârlos, cu provenienţă necunoscută, astfel că este de presupus o necropolă, încă neidentificată.

 

ArchÉrt, 23, 1903, p. 278-280; TIR, L 35, p. 70.

 

 

638. ŞOALA, jud. Sibiu (S. XII)

De pe teritoriul satului provine o monedă de bronz de la Antoninus Pius.

 

RepTrans, ms.

 

 

639. ŞOARŞ, jud. Braşov (S. XV)

Din descoperiri mai vechi se cunosc de pe teritoriul satului, un candelabru din bronz şi două monede.

O cercetare de suprafaţă urmată de un sondaj au pus în evidenţă un strat de cultură de epocă romană marcat prin ceramică romană provincială de culoare roşie. Punctul se află la intersecţia şoselei Făgăraş-Rupea cu drumul comunal spre Şoarş. Existenţa unei aşezări rurale pare foarte posibilă.

 

Neigebaur, Dacien, p. 275; TIR, L 35, p. 70; RepBv, p. 114.

 

 

640. ŞOIMUŞ, jud. Alba (S. VIII)

De pe teritoriul satului provin fragmente ceramice romane provinciale şi un denar de argint; materialele indică existenţa unei aşezări rurale.

 

B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 545; RepAb, p. 181-182, pct. 181/2.

 

 

641. ŞOIMUŞ, jud. Hunedoara (S. II)

În punctul „Teleghi“, pe o terasă de pe malul drept al Mureşului, se află o aşezare rurală din care provin cărămizi, ţigle, olane, ceramică şi un fragment dintr-o inscripţie.

 

G. Téglás, HunyadvTört, I, p. 150; D. Tudor, Oraşe, p. 126; TIR, L 34, p. 104; I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 27; IDR, III/3, 208.

 

 

642. ŞONA, jud. Alba (S. XII)

1. Pe versantul nordic al văii Strengovii, aflată pe partea stângă a pârâului Rhor, s-au identificat urmele unei aşezări de epocă romană.

2. La vest de sat, în partea stângă a şoselei Târnăveni-Blaj, pe prima terasă a Târnavei Mici, s-au descoperit fragmente ceramice romane; ele indică existenţa unei aşezări modeste.

 

1, 2. RepAb, p. 182-183, pct. 182/4, 9.

 

 

643. ŞOROMICLEA, jud. Mureş (S. XV)

1. În zona plantaţiilor de hamei, în apropiere de clădirile şi instalaţiile fermei Şoromiclea, se află o aşezare rurală de pe suprafaţa căreia s-au cules fragmente ceramice romane provinciale din pastă de culoare roşie şi cu vopsea, provenind de la: pahare, boluri, amfore mici şi vase de provizii, precum şi fragmente ceramice de culoare cenuşie, din pastă fină sau zgrunţuroasă, provenind de la vase de provizii.

 

2. La vărsarea văii Şoromiclea în Târnava Mare, se află o aşezare rurală marcată prin ceramică romană provincială.

 

1. Gh. Baltag, E. Amlacher, AIIA, Cluj-Nap., 28, 1987-1988, p. 104-105, il.; RepMs, p. 238, pct. LXXVII. 6, A; 2. Gh. Baltag, Marisia, 9, 1979, p. 102, 108; RepMs, p. 238, pct. LXXVII. 6, C.

 

 

644. ŞOROŞTIN, jud. Sibiu (S. XII)

1. Pe teritoriul satului se menţionează substrucţii de clădiri, material tegular, o râşniţă, fragmente ceramice şi monede.

2. În pădurea „Chiciura“, spre comuna Ţapu, se menţionează descoperirea unui altar, dar informaţia nu este verificată.

3. În locul numit „Gräben“, lângă Şoroştin, s-a descoperit o stelă funerară cu scena banchetului funebru în registrul superior şi cu un fragment de text din care se poate, eventual, întregi antroponimul celtic Moccus.

4. Într-o periegheză, executată în anul 1989, am descoperit fragmente ce­ramice romane provinciale, pe partea stângă a Târnavei Mari, la jumătatea distanţei între Ţapu şi Şoroştin.

Deşi vechile toponime săseşti nu mai sunt cunoscute de actualii locuitori, este foarte probabil că aici se află aşezarea descrisă în literatura veche.

 

1; 2; 3. F. Kenner, AKÖG, 24, 1860, p. 397; Gooss, Chronik, p. 109; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 150; TIR, L 35, p. 68; IDR, III/4, 90.  

 

 

645. ŞPĂLNACA, jud. Alba (S. IX)

Descoperirile cunoscute de pe vatra şi hotarul satului indică existenţa mai multor aşezări rurale şi a unui cimitir:

1. Pe terasa stângă a pârâului Şugud, se află o aşezare rurală ale cărei urme constau din substrucţii de clădiri, şi cărămizi fragmentare. De aici provin cărămizi cu ştampila legiunii XIII Gemina, fragmente ceramice comune şi unele cu decor ştampilat, fragmente de sticlă, greutăţi de plasă, un topor, o daltă şi un cuţit, toate din fier. Între materialele aflate pe suprafaţa aşezării se menţionează şi fragmente dacice modelate cu mâna, extrem de corodate.

2. În aceeaşi arie se află şi un cimitir în mare parte deranjat de lucrările agricole. Au putut fi identificate 15 morminte de incineraţie, unele cu urnă, altele fără, iar din inventarul mormintelor s-au recuperat mărgele, aplice, cuţitaşe din fier, fragmente de fibule romane.

3. În grădinile din sat, pe ambele maluri ale pârâului ce străbate satul, s-au cules fragmente ceramice romane provinciale.

4. Pe terasa „La Tâlcu“, situată la sud-vest de sat, se află o aşezare rurală cu resturi de construcţii cu ziduri de piatră, ţigle, cărămizi, ceramică şi o râşniţă.   

5. La 3,5 km est de sat, în punctul „Cărămizi“, în cursul unei periegheze, din anul 1983, s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale.

 

1; 2. E. Stoicovici, M. Blăjan, Marisia, 9, 1979, p. 110-111, il.;D. Protase, Autohtonii, p. 74-75, 124-125; IDR, III/4, 66; RepAb, p. 183-184, pct. 183/4; 3; 4; 5. RepAb, p. 183-184, pct. 183/5, 10, 11.

 

 

646. ŞPRING, jud. Alba (S. VIII)

Între Şpring şi Doştat se menţionează existenţa unei întinse aşezări rurale. De aici, sau mai probabil dintr-o villa rustica, ar putea proveni şi altarul votiv închinat lui Hercules şi zeiţei Obile, de către un magistrat de la Apulum.

 

Gooss, Chronik, p. 111; D. Tudor, Oraşe, p. 141; TIR, L 34, p. 105; IDR, III/4, 29; RepAb, p. 185, pct. 184/1.

647. ŞURA MARE, jud. Sibiu (S. XII)

La nord de comună se află o aşezare rurală din care provin numeroase fragmente ceramice, romane provinciale, păstrate în colecţia şcolii din localitate.

 

Inedite.

 

 

648. ŞURA MICĂ, jud. Sibiu (S. XII)

1. Din descoperiri mai vechi, fără precizări topografice, se cunosc: o stelă funerară cu medalion încorporat şi inscripţie ce atestă o familie de etnie celtică, un inel de aur, fibule, ceramică, urne, râşniţe, material tegular (cărămizi, ţigle şi olane) şi monede.

2. La nord-vest de comună, pe valea Râşloavelor, într-un amfiteatru natural format de dealuri cu pante domoale, ce închid valea pe trei laturi, de sud de vest şi de nord, s-a descoperit accidental şi apoi s-a cercetat sistematic o aşezare cu o existenţă deosebit de lungă, care începe în primele decenii ale sec. II î.Hr., şi continuă pe toată perioada romană şi postromană, cel puţin până la începutul sec. IV.

În epoca romană aşezarea cunoaşte cea mai mare extindere. Locuinţele din această perioadă sunt uşor adâncite în pământ sau de suprafaţă. Locuinţele din prima categorie au planuri patrulatere cu colţurile rotunjite şi sunt construite dintr-un schelet de pari cu nuiele împletite şi lipitură de lut. Acoperişurile au fost construite din materiale uşoare, paie şi stuf. În aşezare s-au descoperit gropi de provizii, folosite, după deteriorare, ca gropi menajere.

Materialul arheologic cel mai bogat este cel ceramic, cu cele două categorii mari întâlnite în aşezările autohtone. Ceramica romană aparţine categoriei fine de culoare roşie, unele vase acoperite cu vopsea şi provine de la vase de dimensiuni mici şi mijlocii, mai ales străchini şi farfurii. Alte vase sunt lucrate dintr-o pastă mai aspră de culoare roşie, cenuşie sau negricioasă, iar din pastă cenuşie zgrunţuroasă s-au lucrat mai ales vase de provizii.

Ceramica dacică de epocă romană este lucrată numai cu mâna, iar ca forme se întâlnesc oalele-borcan şi ceştile cu decoruri formate din brâuri alveolate sau crestate, ornamente incizate.

Piese din metal s-au descoperit mai puţine. O descoperire importantă, pentru activitatea economică a aşezării constă în surprinderea urmelor unei exploatări de suprafaţă a unui zăcământ de minereu de fier.

În aşezare s-a descoperit şi o monedă de bronz de la Hadrian, anii 123-128.

 

1. Neigebaur, Dacien, p. 292; M. J. Ackner, AVSL, 4, 1851, p. 34; Idem, JCC, 1, 1856, p. 14, 26, 27; Gooss, Chronik, p. 109; G. D. Teutsch, KVSL, 15, 1892, p. 116; Idem, JSKV, 19, 1899, p. 31; K. Horedt, MBBM, 9-10, 1944, p. 110; I. I. Russu, AISC, 5, 1944-1948, p. 293; Idem, StComMuzBruk, 12, 1965, p. 210; TIR, L 35, p. 70; N. Branga, Urbanismul, p. 111, nr. 253; IDR, III/4, 88; 2. Dacia, NS., 21, 1977, p. 370, nr. 126; I. Glodariu, colab., Materiale, 13, 1979, p. 151-153