Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI : FORUM : CĂUTARE

Bb

Cuprins

 

Introducere

 

Abrevieri

 

Repertoriul descoperirilor

 

Habitatul Rural

 

Planşe 

 

 

 

VILLAE, VICI, PAGI

 

Aşezările  rurale din  Dacia  romană  intracarpatică

 

Autor: dr. Dumitru Popa.

ISBN 973-590-706-2, Editura Economică, 2002

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE)

 

I. Repertoriul aşezărilor rurale din Dacia romană intracarpatică

Va rugam sa folositi motorul de cautare care va da rezultate in toate repertoriile disponibile pe situl nostru

Literele: A, B, C, D, E-F, G, H, I-J, L, M, N-O, P-R, S, Ş, T, Ţ-U, V-Z.

 

1. ABRUD, jud. Alba (S.VI)

Aşezare de mineri şi cimitir, din care provin mai multe descoperiri: blocuri de piatră fasonate, scoabe din fier, vase din bronz, opaiţe, un medalion din lut închinat lui Serapis, un medalion funerar, o stelă cu trei registre şi patru lei funerari. În mina „Găuri“ s-a descoperit, în anul 1840, un opaiţ cu ştampila C DESSI. Alte monumente epigrafice, menţionate aici, în literatura arheologică mai veche, se consideră că au fost aduse de la Alburnus Maior. Nici provenienţa monumentelor de caracter funerar, menţionate mai sus, nu este sigură. Cu toate acestea, prezenţa unei aşezări pare sigură.

 

Neigebaur, Dacien, p. 182-184; Gooss, Chronik, p. 64; E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, p. 20; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 538; I. Marţian, Repertoriu, nr. 1; I. I. Russu, SCIV, 11, 1960, p. 408-409, Idem, StComMuzBruk, 12, 1965, p. 65-66, il.; M. Macrea, Materiale, 6, 1959, p. 884, nr. 21; TIR L 34, p. 23; S. Sanie, Eirene, 12, 1975, p. 534; IDR, III/3, 418, 418; RepAb, p. 19, pct. 1/3, 5. 

 

 

2. ACĂŢARI, jud. Mureş (S. XVI)

În stânga şoselei, la ieşirea din sat spre Târgu Mureş, s-au găsit două monede de bronz de la împăraţii Traian şi Hadrian.

 

RepMs, p. 35, pct. I. 1, A, d.

 

 

3. ADĂMUŞ, jud. Mureş (S. XIII)

Din locuri neprecizate provin două monede: un sestertius de la Marcus Aurelius şi un denar de la Septimius Severus.

 

RepMs, p. 39, pct. H.

 

 

4. AGÂRBICIU, jud. Sibiu (S. XII)

Pe teritoriul satului a existat o aşezare rurală din care provin mai multe materiale: o fibulă în formă de ancoră, un vârf de lance din fier şi o buză de chiup descoperită pe malul Râului Alb. De pe teritoriul satului provin şi materiale dacice (două fibule fragmentare din argint, ceramică), ceea ce ar putea indica o aşezare autohtonă cu continuitate din epoca dacică; cercetări de teren nu s-au făcut. 

 

Materialele se păstrează la Muz. Bruk. Sibiu.

 

 

5. AGHIREŞU, jud. Cluj (S. VI

La 1 km nord-vest de comună în punctele „Căpranţa“ şi „Iarba Căprenţii“ se află o aşezare rurală din care provin: cărămizi, ţigle, pietre fasonate, ceramică şi o incripţie fragmentară, probabil funerară. Din aceeaşi zonă se mai menţionează o inscripţie pierdută şi probabil monumentele zidite la castelul feudal şi la cele două biserici din localitate.

 

Torma, Limes, p. 24-26; I. Ferenczi, Studia, 2, 1962, p. 34, 56; Oct. Floca, W. Wolski, BMI, 42, 1973, 3, p. 30, nr. 34; RepCj, p. 20, nr. 3.

 

 

6. AGNITA, jud. Sibiu (S. XV)

Pe teritoriul oraşului şi în hotarul lui au existat cel puţin trei aşezări rurale:

1. La 8 km spre nord de oraş la izvoarele „Pârâului Cetăţii“ se află o aşezare rurală marcată numai prin ceramică (materialul la Muz. Bruk).

2. Din punctul „Vârful Cerbilor“ provine o fibulă din bronz păstrată la Muz. Bruk.

3. În punctul „Calea Albă“ se află o aşezare a populaţiei autohtone din care provin fragmente ceramice romane provinciale şi dacice (materialele la Muz. Agnita).

4. Din locuri neprecizate se mai cunosc: un altar funerar, pierdut între timp, pe care s-a putut citi antroponimul LICINIA, un ulcior din lut, un opaiţ, un tipar din lut pentru modelat statuete, obiecte din os (linguriţe şi ace), o cărămidă şi o fibulă din bronz.

 

1-3 inedite, 4. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 29; KVSL, 2, 1882, p. 108, TIR, L 35, p. 22; IDR, III/4, 184; S. Cociş, D. Alicu, ActaMP, 17, 1993, p. 119, 120, 121.

 

 

7. AGRIJ, jud. Sălaj (S. VII)

În punctul „Valea Caronţa“, aflat la 1 km nord-vest de sat, se află o aşezare rurală din care provin pietre cioplite, ţigle, ceramică, monumente sculpturale şi o inscripţie de caracter funerar pusă de Arruntius Latinus şi soţia sa Ulpia Amadusa, pentru tatăl său, militar în ala Siliana şi pentru un frate Arruntius Lucilianus. Familia care pune inscripţia ar putea fi una de proprietari rurali.

 

CIL, III, 840; D. Tudor, Oraşe, p. 254; TIR, L 34, p. 22; Al. Matei, E. Lakó, ActaMP, 3, 1979, p. 121.

 

 

8. AGRIŞTEU, jud. Mureş (S. XVI)

În punctul „Sub Dealu Cetăţii“, pe o terasă a Târnavei Mici, se află o aşezare rurală marcată numai prin ceramică.

 

Gh. Baltag, E. Amlacher, AIIA, Cluj-Nap., 28, 1987-1988, p. 98; RepMs, p. 74-75, pct. XII. 2, C.

9. AITON, jud. Cluj (S. IX)

În numeroase puncte din vatra şi hotarul comunei s-au descoperit urme ale unor construcţii şi materiale de epocă romană; ele indică existenţa unei întinse aşezări rurale şi foarte probabil şi a mai multor villae rusticae:

1. La vest de comună, în punctul „Podul de Piatră“, au fost identificate şi cercetate, în 1903, resturile unei construcţii constând din cinci camere cu ziduri de piatră în tehnica opus incertum şi cu un paviment în opus signinum. Din acelaşi context provin cărămizi, ţigle, olane, ceramică provincială şi un fragment de amforă cu inscripţie. Ansamblul descoperirilor indică existenţa unei villa rustica.

2. La sud-est de comună, în punctul „La Cânepi“, a fost sondată o suprafaţă de 40 x 50 m în care s-au identificat urmele unei construcţii cu substrucţii de piatră legată cu lut, cu dimensiunile de 17,6 x 14 m. Construcţia avea mai multe camere, pereţi de bârne şi acoperiş de ţigle. Din aria cercetată mai provin pietre fasonate, ţigle, olane şi ceramică romană.

3. În punctul „Între Pâraie“, situat la nord-est de comună, a fost identificat un grup de clădiri de epocă romană.

4. În punctul „Locul lui Poţu“, pe o suprafaţă de 50-60 mp, au fost observate urmele unei construcţii cu instalaţie de hypocaustum şi ţigle fragmentare.   

5. La 400 de m spre sud de punctul anterior au fost observate resturile unei alte construcţii romane.

6. În vatra comunei, la casa cu nr. 135, au fost surprinse substrucţiile unei clădiri executate în tehnica zidului sec, iar la casa cu nr. 130 s-a descoperit un canal de scurgere şi un fragment dintr-o inscripţie votivă (probabil pentru I O M). Ceramică romană s-a descoperit şi în aria gospodăriilor cu nr. 83, 84, 116, 121, 126, 160, 316, 436; între acestea un fragment de castron cu trei picioare (Dreifussschale) şi o toartă de amforă cu ştampila VIRGIN. În grădina bisericii ortodoxe s-a descoperit o statuetă din lut ars reprezentând o figură feminină.

7. La 1 km de comună, pe partea dreaptă a pârâului Togu, s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale.

8. La 0,5 km spre sud-vest de comună se află urmele unor construcţii romane.

9. În partea de nord-vest a comunei, între punctele „La Izvoare“ şi „Butură“,
s-au descoperit fragmente ceramice romane.

10. Miliariul (CIL, III, 1627), descoperit în anul 1758, provenea din partea de hotar aflată spre satul Gheorgheni.

11. Drumul roman a fost identificat şi urmărit prin săpături arheologice în dreptul parcelei cu nr. 345 şi prin grădinile caselor cu nr. 330, 331, 346, 401, 405, curtea Şcolii generale, apoi înspre locul „La Cruci“ şi spre satul Ceanu Mic.

12. Din locuri neprecizate de pe teritoriul comunei provin: capul unei statuete din calcar (Iupiter?), un fragment de capitel şi un altul de coloană.

 

1. M. Roska, Dolg., 6, 1915, p. 48-50; TIR, L 34, p. 26; D. Tudor, Oraşe, p. 218-219; I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 150; M. Blăjan, T. Cerghi, Sargetia, 13, 1977, p. 140, il; RepCj, p. 23, nr. 9; 2-9. M. Blăjan, T. Cerghi, Potaissa, 1, 1978, p. 21-26; I. Moţu, ActaMP, 14-15, 1991, p. 175-220; RepCj, p. 23, nr. 10-18; 10. CIL, III, 1627; I. Winkler, Potaissa, 3, 1982, p. 80-84, RepCj, p. 24, nr. 19; 11. Dacia, NS, 20, 1976, p. 273, nr. 2; I. Winkler, M. Blăjan, T. Cerghi, Potaissa, 2, 1980, p. 62-73, il.; RepCj, p. 24, nr. 20; 12. C. Pop, Apulum, 9, 1971, p. 553-554, il; RepCj, p. 24, nr. 21.

 

 

10. AIUD (BRUCLA) jud. Alba (S. IX)

De pe teritoriul oraşului şi din hotarul acestuia se cunosc un număr mare de descoperiri, resturi de construcţii sau materiale desprinse din contextul lor. Ele indică existenţa unei întinse aşezări rurale, identificată cu Brucla, din itinerariile antice (TabPeut VIII, 2; GeogrRav IV, 7):

A- Pe locul numit „Cetăţuie“ sau „Cetatea Tinoasă“, situat la aproximativ 2 km sud-est de oraş, pe malul drept al Mureşului, a fost descoperită o fibulă romană din bronz.

B- Tot la sud de oraş, pe partea stângă a şoselei Aiud-Alba Iulia, în dreptul bornei kilometrice 407, au fost identificate urmele unei aşezări romane constând din: ceramică, fibule din bronz, un vârf de săgeată, unelte din fier, cărămizi, ţigle şi elemente de hypocaust.

C- În perimetrul cuprins între „Gerepen“ şi „Tinod“ a fost identificată, în anul 1951, o necropolă romană din care provine un monument funerar din calcar. În această zonă, pe partea stângă a şoselei Aiud-Alba Iulia, între bornele kilometrice 405-408 a fost identificat şi ridicat topo drumul roman de la Apulum la Potaissa.

D- În capătul străzii Cetăţii, pe terenul ce a servit ca lot experimental al fostei Şcoli de Viticultură, s-au descoperit fragmente ceramice romane.

E- De pe teritoriul oraşului şi din împrejurimi provin: altare, reliefuri, între care unul din marmură cu reprezentarea Cavalerilor Danubieni, sculpturi (pereţi de aedicula, baza unui monument funerar cu reprezentarea Lupei Capitolina), monede, ceramică. Punctele unde sunt menţionate descoperiri sunt:

- Fundaţia fostului Colegiu nou – azi aripa de est şi sud a Liceului Gabriel Bethlen –, unde s-au descoperit un fragment dintr-o diplomă militară din anul 86, o cană din ceramică şi un fragment de vas din sticlă, precum şi următoarele monede: un denar de la Vespasian, un denar de la Antoninus Pius, un as de la acelaşi împărat sau de la Faustina I, un as de la Faustina II, un denar de la Lucius Verus, un sestert de la Commodus, doi denari de la Iulia Domna, un denar de la Gordian III, un semis şi un dupondius de la Gallienus; nu se poate preciza dacă monedele formau un tezaur sau erau piese izolate.

- În piaţa centrală a oraşului s-au descoperit mai multe inscripţii, unele considerate însă ca fiind aduse din alte puncte ale provinciei, iar din zona primăriei, o ţiglă cu ştampila L V M.

F- pe strada Tudor Vladimirescu, pe fosta proprietate a lui Sáska Sándor, s-a descoperit, întâmplător, un sarcofag din cărămizi în interiorul căruia se afla o monedă de bronz neprecizată, şi tot aici, într-un alt mormânt, 9 mărgele din sticlă şi un cercel din aur. În această zonă, pe străzile Teiuşului şi 11 Iunie, au fost surprinse urmele drumului roman, iar în apropierea acestuia s-a descoperit o cărămidă cu ştampila LE XIII GE.

G- În partea de vest a oraşului, pe actuala stradă a Morii, sub jilipul morii de jos, pe malul stâng al Văii Aiudelului, au fost descoperite monede imperiale din bronz, iar în acelaşi perimetru, dar pe malul drept al văii, în fosta grădină a Colegiului, s-au descoperit cărămizi şi fragmente ceramice din epoca romană.

H- Cu prilejul cercetărilor arheologice din incinta cetăţii medievale, desfăşurate în anii 1974-1977, s-au descoperit importante urme de epocă romană: o locuinţă cu substrucţii din piatră de râu legată cu lut, în interiorul căreia se aflau numeroase fragmente ceramice şi două monede: un as al provinciei Dacia, de la Filip Arabul, anul 246 şi un denar neidentificat; în vecinătatea locuinţei s-a identificat o groapă de provizii pusă în legătură cu aceasta. O altă locuinţă, de acelaşi tip, a fost identificată în apropiere de turnul olarilor iar în groapa de var a cetăţii, un denar de argint de la Iulia Maesa (anul 223) şi numeroase fragmente ceramice.

I- Sunt cunoscute de asemenea numeroase descoperiri monetare: denar de argint de la Octavianus Augustus, as de bronz de la Claudius I, 2 denari de la Hadrianus, un semis de la Sabina Hadriani, câte un denar de la Faustina I şi Septimius Severus, un sestert de la Severus Alexander, un semis de la Maximinus Thrax, 3 denari de la Gordian III, un dupondius de la Filip Arabul, un antoninian de bronz de la Trebonianus Gallus şi Volusian, un bronz mic de la Valerianus, un semis şi un dupondius de la Gallienus. De asemenea, în colecţia Liceului Bethlen existau: 8 monede de la Gallienus, 4 de la Claudius II şi 3 de la Aurelianus.             

 

A- RepAb,p. 20-21, pct. 3; B- H. Ciugudeanu, Apulum, 16, 1978, p. 44-45; C- D. Protase, SCIV, 11, 1960, p. 325-326, Idem, Apulum, 4, 1961, p. 139; M. Horhat, Apulum, 4, 1961, p. 276-280; C. Pop, T. Soroceanu, SCIV, 19, 1968, p. 354, D. Ursuţ, M. Petică, Apulum, 21, 1983, p. 157-160; RepAb, p. 22, pct. 8 b; D- RepAb, p. 22, p. 9 b; E- Neigebaur, Dacien, p. 193-194; Gooss, Chronik, p. 73; I. Marţian, Repertoriu, p. 9; Gr. Florescu, EDR, 4, 1930, p. 113, 116, 122, 135, S. Feri, Arte romana, p. 169-170, 341, 348, D. Tudor, EDR, 7, 1937, p. 300, Idem, Oraşe, p. 179-180, TIR, L 34, p. 41; IDR, III/4, 64, 65; RepAb, p. 23-24, pct. 14; F- RepAb, p. 24, pct. 15; G, B. Cserni, AFM, 2/1, p. 549; RepAb, p. 24, pct. 16 a; H- M. Beldie-Dumitrache, BMI, 2, 1974, p. 95; Idem, BMI, 2, 1978, p. 48, 50, A. Stoia, Dacia, 21, 1977, p. 357; RepAb, p. 24, pct. 17 a; I- RepAb, p. 25, pct. 18, 19, 20.

 

 

11. AIUDU DE SUS jud. Alba (S. IX)

1. Pe un loc aflat în faţa fostei păduri a Colegiului din Aiud au fost descoperite, în mod repetat, cărămizi romane.

2. În punctul „Valea Groapelor“, aflat la nord-vest de vatra localităţii, pe malul drept al văii Aiudelului şi la 1100 m de podul peste care trece şoseaua Aiud-Abrud, în urma numeroaselor urme romane de la suprafaţa terenului, s-au efectuat cercetări sistematice în anii 1966-1967, prin care s-au dezvelit resturile unei villa rustica. Aceasta consta dintr-o construcţie mare, cu 10 încăperi, care a servit ca locuinţă a proprietarului şi alte două construcţii anexe.

3. La aproximativ 150 m nord-est de villa rustica, printr-un sondaj, executat în 1970, s-a dezvelit un bordei cu vatră, la nivelul căreia se aflau fragmente ceramice daco-romane.

4. În gospodăria de pe strada Păşunii nr. 6 s-au găsit urmele unui apeduct cu tuburi din lut, iar în faţa clădirii Şcolii generale din localitate, alte două tuburi de apeduct.

 

1. K. P. Szathmáry, ArchKözl, 7/2, 1868, p. 44; RepAb, p. 27, pct. 4/2; 2. I. Winkler şi colab., Sargetia, 5, 1968, p. 59-85, il.; I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 127-130, il; M. Bărbulescu, Sargetia, 13, 1977, p. 238; RepAb, p. 27-28, nr. 3; 3. Dacia, NS, 15, 1971, p. 361; RepAb, p. 28, nr. 4; RepAb, p. 28, nr. 5.

 

12. ALĂMOR, jud. Sibiu (S. VIII)

De pe teritoriul satului provin fragmente ceramice romane indicând, foarte probabil, o aşezare rurală.

 

TIR, L 35, p. 22.

 

 

13. ALBAC, jud. Alba (S. III)

Pe pârâul Albacului, lângă biserica „Gura Rezii“ au fost observate urme ale spălării aurului.

 

TIR, L 34, p. 26; RepAb, p. 29, pct. 5.

 

 

14. ALBEŞTI, jud. Mureş (S. XV)

Pe teritoriul satului au existat, foarte probabil, două aşezări rurale:

1.  În punctul „Sub Cetăţea“ se află o aşezare marcată numai prin ceramică.

2. În punctul „Canton“ sau „La Pod“, situat la nord-est de sat, pe malul stâng al Târnavei Mici, s-au descoperit fragmente ceramice de culoare roşie şi cenuşie, provenind de la boluri, căni, amforete şi vase de provizii.

3. Din loc neprecizat provine o lucernă cu ştampila G M M T I L S.

 

1; 2. Gh. Baltag, E. Amlacher, Marisia, 23-24, 1994, p. 172, 189, il.; RepMs, p. 41-43, pct. III. 1, D, F; 3. N. Gostar, ArhMold, 1, 1961, p. 115, RepMs, p. 41, pct. A, c.

 

 

15. ALECUŞ, jud. Alba (S. IX)

Pe teritoriul satului s-a descoperit, în anul 1880, un tezaur monetar ce cuprindea aproximativ 600 denari romani; dintre aceştia se cunosc 43 de piese provenind de la următorii împăraţi: Nero, 2, Domitianus, 6, Traian, 13, Hadrian, 1, Antoninus Pius, 5, Marcus Aurelius, 3, Faustina, 4, Septimius Severus, 1.

 

R. Theil, KVSL, 3, 1880, p. 65; E. Chirilă, SCN, 3, 1960, p. 430; TIR, L 35, p. 22; D. Protase, Autohtonii, p. 172-173; RepAb, p. 47 pct. 7/2.

 

 

16. ALMAŞ, jud. Sălaj (S. VII)

În punctul „Şanţ“ de pe hotarul satului s-a descoperit, în anul 1851, un miliarium, care atestă refacerea drumului dintre Zutoru şi Bologa, în timpul împăratului Maximinus Thrax, în anul 236. Posibilitatea existenţei aici a unei aşezări rurale, vicus An(artorum), nu este confirmată arheologic.

 

CIL, III, 8060; V. Pârvan, Getica, p. 271, 274; C. Daicoviciu, ActaMN, 3, 1966, p. 164, 169, M. Macrea, Viaţa, p. 146, 155; Al. Matei, E. Lakó, ActaMP, 3, 1979, p. 121, 134.

 

 

17. ALMAŞU MARE, jud. Alba (S. V)

Pe înălţimile situate la nord şi nord-vest de sat s-au descoperit, în mai multe puncte, urme ale unor exploatări aurifere şi ale unor locuinţe ale minerilor:

A- În punctul „Valea Turnului“ sau „Runcului“ se menţionează lucrări de exploatare şi o conductă de apă.

B- Pe vârful dealului „Bojeriţa“ se menţionează, de asemenea, mari lucrări de exploatare.

C- Pe vârful dealului „Tuţuman“ s-a descoperit un opaiţ cu ştampila OCTAVI, iar într-un sondaj executat aici s-au descoperit fragmente ceramice şi bucăţi de chirpic, considerate ca provenind din locuinţele minerilor. Se menţionează şi descoperirea, în anul 1865, a unui tezaur monetar cu piese din argint şi bronz, depus într-o oală, dar dispărut fără urmă.

D- Pe dealul „Haneş“, lângă drumul spre Zlatna, s-au identificat urme de construcţii.

E- În punctul „Dosul Negrii“ s-au descoperit, de asemenea, cărămizi, ţigle şi o statuie reprezentând pe Iupiter şi Iunona.

 

Pentru toate punctele: G. Téglás, Aranybányászat, I, p. 43-44; Idem, HTRTÉ, 6, 1889-1890, p. 110-111, 130; 7, 1891-1892, p. 32; 19, 1909, p. 50, Idem, ArchÉrt, 14, 1894, p. 133-140; Idem, AEM, 16, 1893, p. 256; Idem, HunyadvTört, p. 169-173; Idem, Klio, 11, 1911, p. 509; V. Christescu, Viaţa ec, p. 12, 16, 19; I. I. Russu, SCIV, 10, 1959, p. 316, n. 4; TIR, L 34, p. 27; M. Macrea, Viaţa, p. 302; D. Tudor, Oraşe, p. 189-190; V. Wollmann, Mineritul, p. 137-138, 213; RepAb, p. 47-48, pct. 8/3.

 

 

18. ALMAŞU MIC, jud. Hunedoara (S. II)

Se menţionează aici urme ale activităţii miniere şi ale unor construcţii, considerate ca aparţinând aşezării minerilor.

 

D. Tudor, Oraşe, p. 189; TIR, L 34, p. 27.

 

 

19. ALMAŞU SEC, jud. Hunedoara (S. II)

În hotarul satului se află o aşezare rurală din care s-au cules fragmente ceramice.

 

L. Mărghitan, Sargetia, 11-12, 1974-1975, p. 37.

 

 

20. ALUN, jud. Hunedoara (S. I)

Pe teritoriul satului au fost observate urme ale exploatării fierului şi ale unei modeste aşezări de mineri.

 

G. Téglás, HunyadvTört, I, p. 90; D. Tudor, Oraşe, p. 111; TIR, L 34, p. 27, D. Protase, Autohtonii, p. 37; V. Wollmann, Mineritul, p. 234.

 

 

21. ALUNIŞ, jud. Mureş (S.XVII)

Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală ale cărei urme au fost identificate în punctul „Dealul Cetăţii“, situat pe malul stâng al Mureşului, unde s-au descoperit substrucţiile unor clădiri cu ziduri din piatră, cărămizi, ţigle, olane, piese ceramice de la paviment; în cimitirul reformat din localitate s-au descoperit de asemenea vase ceramice.

 

Neigebaur, Dacien, p. 252; Gooss, Chronik, p. 91; D. Tudor, Oraşe, p. 270-271; TIR, L 35, p. 22; I. Glodariu, Apulum, 13, 1973, p. 242; N. Branga, Urbanismul, p. 104, nr. 7; RepMs, p. 46, pct. VI. 1, F, G.

 

 

22. AMNAŞ, jud. Sibiu (S. VIII)

Din descoperiri mai vechi, pierdute între timp, se menţionează un sarcofag din gresie şi un monument cu doi lei funerari şi o aquila între ei, descoperite pe malul stâng al Pârâului Aciliului, aproape de intrarea dinspre vest în sat. Este posibil ca cele două monumente să fi fost aduse din zona învecinată – depresiunea Apold –Miercurea Sibiului; dacă sunt locale, atunci ele ar putea indica o villa rustica.

 

RepTrans, s.v.

 

 

23. AMPOIŢA, jud. Alba (S. V)

Pe locul numit „Gomnuşa“, situat pe prima terasă de pe malul stâng al văii Ampoiţei, se află o aşezare rurală din care provin cărămizi cu ştampila Leg. XIII Gemina, ceramică provincială, monede de secolul II, unele de la Traian şi Antoninus Pius, monumente sculpturale şi două altare votive pentru Diana.

 

Neigebaur, Dacien, p. 168-169; M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 15; Gooss, Chronik, p. 265; G. Téglás, AEM, 11, 1887, p. 239, Idem, Aranybányászat, 1, p. 23; Idem, Klio, 10, 1910, p. 502-503; 11, 1911, p. 506; E. A. Bielz, JSKV, 19, 1899, p. 20; B. Cserni, AFM, 2/1, p. 141, 152, 549; D. Tudor, Oraşe, p. 178; TIR, L 34, p. 28; IDR, III/4, 45, 46, 47; RepAb, p. 48-50, pct. 10/8.

 

 

24. ANGHELUŞ, jud. Covasna (S. XXII)

Pe teritoriul satului se află o aşezare rurală în care s-au descoperit un cuptor de olar, o statuetă din bronz şi monede; se menţionează şi o necropolă de incineraţie în urne.

 

B. Orbán, Székelyföld, III, p. 183; Z. Székely, Jegyzetek, p. 26; TIR, L 35, p. 23.

 

 

25. APAHIDA, jud. Cluj (S. X)

Pe teritoriul comunei se află o întinsă aşezare rurală şi mai multe villae rusticae; în mai multe puncte a fost surprins şi traseul drumului roman de pe valea Someşului:

1. La nord-est de comună, pe platoul „Chibaia“, s-au descoperit materiale romane.

2. În vecinătatea punctului anterior, pe dealul „Păduriţa“, săpăturile executate în 1900 au condus la dezvelirea resturilor unor clădiri constând din ziduri, cărămizi, ţigle, bucăţi de sticlă şi a unui bogat inventar: unelte din fier, arme, o râşniţă, două fibule fragmentare din bronz, oase de animale; o periegheză executată în anul 1988 a conturat mai clar aria sitului ce se întinde pe platoul larg de deasupra versantului de nord-vest al dealului pe o suprafaţă de 100 x 150m.

3. Pe terasele joase de deasupra malului de sud şi sud-vest al lacului „Cocor“ se găsesc fragmente ceramice romane.

4. În aria necropolei celtice, aflată la nord, nord-est de comună s-au aflat de asemenea fragmente ceramice romane.

5. La sud de comună, pe versantul „După Deal la Tău“ s-au descoperit ruinele unor construcţii, cărămizi – unele cu ştampilă –, ţigle, ceramică şi un altar votiv închinat lui Dis Pater şi Proserpinei (CIL, III, 7656).

6. În locul „Cocor“ s-au descoperit, prin săpături, substrucţii de clădiri, ceramică provincială, fragmente de opaiţe şi o monedă de bronz de la Hadrian.

7. În zona situată între punctele „Cocor“, „Darvaş“ şi „Păduriţa“ s-au identificat urmele unei alte construcţii din care s-au recoltat bucăţi de mortar şi fragmente de vase terra sigillata.

8. În punctul „Fillereş“, M. Roska a săpat o villa rustica din care a recoltat diferite obiecte, unelte şi vase de metal, ceramică.

9. În locul numit „Tarcea Mică“, situat la nord de comună, s-a dezvelit, prin cercetări executate în anul 1913, o villa rustica cu două corpuri de clădire şi mai multe încăperi. Materialele descoperite constau din: ceramică, două opaiţe, obiecte şi ustensile diverse din fier şi os, o cataramă, o fibulă de tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“ şi câte un denar de la: Geta, Elagabal, Iulia Mammaea şi Iulia Maesa.

10. La sud-est de comună în zona numită „Valea Mărăloiu“, aproape de gardul livezii I. A. S., s-a descoperit, întâmplător, în anul 1987, un tezaur monetar format din 1068 de piese: doi aşi, restul denari emişi în intervalul Nero-Balbinus. Un sondaj arheologic executat în zona de descoperire a tezaurului a evidenţiat existenţa unei locuiri dispersate de epocă romană.

11. Din locuri neprecizate se mai cunosc următoarele descoperiri: o monedă de bronz de la Antoninus Pius, câte un denar de la Septimius Severus şi Iulia Domna, o monedă de bronz de la Gordian III şi o fibulă de bronz, tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“.

 

1. D. Tudor, Oraşe, p. 230-231; RepCj, p. 29, pct. 12 a; 2. G. Finály, ArchÉrt, 21, 1901, p. 242-250; I. H. Crişan, Dacia, NS, 3, 1959, p. 360; D. Tudor, Oraşe, 230-231, TIR, L 34, p. 29; M. Macrea, Viaţa, p. 294, I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 150; RepCj, p. 32, nr. 35; 3. E. Orosz, ArchÉrt, 22, 1902, p. 403; M. Roska, Rep, p. 24, nr. 92; RepCj, p. 29, nr. 13; 4. RepCj, p. 30, nr. 21; 5. K. Torma, Limes, p. 18; G. Finály, ArchÉrt, 18, 1898, p. 427-428, 430; B. Kuzsinszky, ArchÉrt, 27, 1907, p. 121; D. Tudor, Oraşe, p. 230-231; TIR, L, 34, p. 29, RepCj, p. 32, nr. 31; 6. G. Finály, ArchÉrt, 21, 1901, p.239-242; HTRTÉ, 13, 1902, p. 10; A. Ferenczi, Dacia, 1, 1924, p. 271; D. Tudor, Oraşe, p. 230-231; TIR, L 34, p. 29; RepCj, p. 32, nr. 32; 7. G. Finály, ArchÉrt, 18, 1898, p. 429-430; RepCj, p. 32, nr. 34; 8. B. Pósta, ErdMúz, 1910, p. 35; D. Tudor, Oraşe, p. 230-231; RepCj, p. 32, nr. 37; 9. A. Buday, Dolg, 4, 1913, p. 128-154; I. Mitrofan, ActaMN, 10, 1973, p. 130-133; Repcj, p. 32, nr. 38; 10- RepCj, p. 32, nr. 40; 11. RepCj, p. 34, nr. 45, h, i.  

 

26. APALINA, jud. Mureş (S. XVI)

Pe teritoriul satului s-au descoperit: 32 monede de bronz, 39 de argint, 8 mărgele de aur, 4 de sticlă, una de chihlimbar şi două sârme de bronz; se crede că descoperirile alcătuiau un tezaur.

 

RepMs, p. 203, pct. LXVI. 2, A, b.

 

 

27. APATIU, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

1. În punctul „Crucile Drumului“ s-a descoperit ceramică romană de culoare cenuşie.

2. În vatra satului, lângă casa locuitorului Orban Ştefan, s-a descoperit un fragment ceramic de epocă romană din pastă roşie.

 

1; 2. Gh. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 5-6.

 

 

28. APOLD, jud. Mureş (S. XV)

În punctul „După Grădini“ se află o aşezare rurală, cu o suprafaţă de aproximativ 2 ha, marcată numai prin ceramică romană provincială.

 

Gh. Baltag, E. Amlacher, AIIA, Cluj-Nap., 28, 1987-1988, p. 99-100, nr. 3, pl. V/7; RepMs, p. 47, pct. V. 1, B.        

 

 

29. APOLDU DE JOS, jud. Sibiu (S. VIII)

În vatra satului şi la sud de aceasta, pe locul numit „Roştat“, se află o întinsă aşezare rurală din care s-au ridicat, în decursul timpului, numeroase materiale arheologice, raportate, de regulă, la Apoldu de Sus. Zidurile din piatră, în opus incertum, ale unor construcţii au apărut în vatra satului cu prilejul săpării unor fundaţii de case, iar cantităţi însemnate de material tegular, unele cărămizi cu ştampila Leg. XIII Gemina, ţigle, olane, cărămizi pavimentare (tesserae de diferite forme, tegulae mammatae, tuburi pentru apeduct, se păstrează în colecţiile Muzeului Brukenthal, la alte muzee şi în colecţia Şcolii generale din localitate.

În jurul aşezării antice, pe traseul drumului roman spre Apulum, observabil în mai multe puncte din hotarul localităţii, au fost identificate prin cercetări de suprafaţă amplasamentele unor villae rusticae. Dintr-un astfel de sit provine un altar votiv, descoperit într-un pârâu ce curge dinspre Apoldu de Sus şi închinat lui
I O M de către Titus Silius Ingenuus.

Pe teritoriul satului a fost descoperit, cu puţin înainte de anul 1909, un tezaur monetar format din 206 monede de argint, cu următoarea structură pe împăraţi: Caracalla, 2 denari, Geta, 4 denari, Macrinus, 4 denari, Elagabalus, 26 denari şi 6 antoninieni, Iulia Paula, 2 antoninieni, Iulia Soemias, 6 denari, Iulia Maesa, 15 denari, Alexander Severus cu familia, 121 denari, Maximinus Thrax, 4 denari şi Gordian III, 3 denari.

 

M. J Ackner, JCC, 1, 1856, p. 14, 59; Gooss, Chronik, p. 99; Ö. Gohl, NumKözl, 8, 1909, p. 138; D. Protase, SCN, 2, 1958, p. 253-268; D. Tudor, Oraşe, 139; TIR, L 34, p. 29; I. Winkler, MemCD, p. 421-428; N. Branga, Urbanismul, p. 104, nr. 14; Idem, Italicii, p. 137-144; IDR, III/4, 17. 

30. APOLDU DE SUS, jud. Sibiu (S. VIII)

Pe teritoriul satului se cunosc, din descoperiri întâmplătoare, dar şi prin cercetări sistematice, o întinsă aşezare rurală întemeiată de colonişti, două villae rusticae, un cimitir şi o aşezare a populaţiei autohtone:

1. În partea de nord a satului, în punctul „Gorgan Luncă“, se află o întinsă zonă cu materiale romane, unde s-au observat substrucţii de clădiri cu ziduri de piatră şi de unde provin numeroase materiale tegulare: cărămizi, unele cu ştampila legiunii IV Flavia Felix, ţigle, olane, piese ceramice pentru pavaje (tesserae), tegulae mammatae, tuburi pentru apeduct. Din contextul acestei aşezări provin şi unele elemente arhitectonice din piatră: capitel corintic, bază de coloană, arhitravă, precum şi alte materiale: tipar din lut pentru vase, ceramică, unelte din fier, cuie.

2. În apropierea aşezării descrise anterior, în punctul „Curtea Velii“, pe o pantă lină, în vecinătatea Văii Apoldului, a fost cercetată o villa rustica. Ansamblul fermei este format din patru construcţii:

- o casă de locuit, cu dimensiunile 24 x 16 m, prevăzută cu un portic la faţadă şi alte patru interioare, precum şi cu un atriolum în care se afla un bazin de colectare a apei, impluvium;

- o anexă gospodărească de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 28 x 14 m delimitată de un zid de piatră şi împărţită de un zid median în două spaţii egale, unul având probabil rolul de stabulum, iar celălalt, cu numeroase resturi ceramice, a îndeplinit, probabil, rostul de locuinţă pentru personalul fermei;

- un depozit de grâne de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile 11 x 9 m, în care s-au mai păstrat resturile unui soclu pentru fixarea unei mola;

- un edificiu de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 9,20 x 5,30 având două interioare, dispuse pe axa lungă a construcţiei şi interpretate ca elemente (pronaos şi cella) ale unui mic templu.

3. În punctul „Levejoare“, aflat la 1 km spre vest de cel anterior, a fost cercetată o altă villa rustica. Ansamblul este format dintr-o casă de locuit şi o construcţie cu rol de anexă agricolă. Casa de locuit avea, la faţadă, un vestibul restrâns şi un portic, iar în spatele lor, foarte probabil, trei încăperi, la care unii pereţi interiori au fost din lemn. Pe colţul nord-estic al locuinţei se afla un turn, cu dimensiunile interioare de 5,3 x 4,3 m. A doua construcţie, tot cu zid de piatră, avea dimensiunile de 16,5 x 14 m şi era împărţită în două de un zid median; o parte a servit ca locuinţă pentru personalul fermei, iar cealaltă, ca adăpost pentru animalele de muncă.

Alături de un bogat material ceramic, de numeroase obiecte şi unelte din fier, în anexa agricolă s-a descoperit un mic depozit de unelte specializate pentru viticultură: trei sape mari de forme diferite, trei cosoare, două cuţitaşe cu lama curbată şi un foarfece.

4. Pe malul Văii Apoldului, între Apoldu de Sus şi Apoldu de Jos, s-au făcut numeroase descoperiri de monumente de caracter funerar, dintre care se cunosc două medalioane funerare, o stelă şi inscripţii fragmentare. În această zonă se afla, foarte probabil, necropola aşezării.

5. Pe malul stâng al Văii Apoldului, în vecinătatea celor două villae, se află o aşezare a populaţiei autohtone ce ocupă o suprafaţă de aproximativ 1 ha. Resturile arheologice indică existenţa unor locuinţe de suprafaţă cu schelet de bârne şi pereţi din nuiele împletite şi lipiţi cu lut. Materialul ceramic pare să indice un sat autohton care şi-a început existenţa în perioada anterioară cuceririi şi care continuă şi în epoca romană.             

 

1. M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 59; Gooss, Chronik, p. 99; D. Tudor, Oraşe, p. 138-139; TIR, L 34, p. 29; N. Branga, Urbanismul, p. 104, nr. 15; Idem, Italicii, p. 140-141; IDR, III/4, 15, 16; 2. N. Branga, Italicii, p. 145-164; 3. N. Branga, Italicii, p. 164-187; 4. Gr. Florescu, EDR, 4, 1930, p. 124, nr. 68; S. Ferri, Arte romana, p. 329, 430; IDR, III/4, 12, 13, 14; 5. N. Branga, Italicii, p. 187-189.

 

 

31. ARCALIA, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

Dintr-o descoperire întâmplătoare se cunoaşte un denar de la Alexander Severus.

 

Gh. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 6.

 

 

32. ARCHITA, jud. Mureş (S. XIX)

Pe teritoriul satului au fost descoperite materiale ceramice romane în două puncte; ele aparţin, foarte probabil, unei singure aşezări:

A.- În punctul „Grădinile lui Schenker“, la aproximativ 100 de m spre sud de biserica evanghelică, s-au descoperit fragmente de vase (boluri şi căni) din pastă cenuşie fină.

B.- În zona magaziei fostei C.A. P. s-au descoperit fragmente ceramice romane provinciale din pastă fină de culoare roşie şi cenuşie.

C. Fără precizări topografice, se menţionează şi o monedă de bronz de la Marcus Aurelius.

 

A - Gh. Baltag, E. Amlacher, Marisia, 23-24, 1994, p. 172-173, nr. 2, pl. XXXVII/1-7; RepMs, p. 271, pct. XCII. 2, C; B- RepMs, p. 271, pct. XCII. 2, D; C. RepMs, p. 271, pct. XCII. 2, A, b.

 

 

33. ARCHIUD, jud. Bistriţa-Năsăud (S. XIV)

Pe teritoriul satului se cunosc trei aşezări romane de caracter rural:

1. La marginea sudică a satului, în punctul „Fundătură“, a fost cercetată, în anii 1961-1966, o aşezare de la sfârşitul epocii romane. S-au descoperit bordeie şi gropi de provizii, ceramică provincială romană şi dacică lucrată cu mâna, câte un denar de la Caracalla şi Severus Alexander, precum şi alte materiale romane. Aşezarea îşi continuă existenţa pe parcursul secolului IV.

2. În punctul „Bidişcut“ a fost sondată, în anul 1965, o altă aşezare romană rurală. Materialul arheologic recoltat constă din ceramică din pastă zgrunţuroasă de culoare roşie sau brun-negricioasă, un fragment de mortaria şi fragmente de vase dacice lucrate cu mâna. Din acelaşi punct s-au descoperit întâmplător, în anul 1982, un capac fragmentar din pastă cenuşie şi fragmente de vase dacice lucrate cu mâna.

3. În punctul „Vătaşniţă“, printr-o periegheză din anul 1961, s-a descoperit o altă posibilă aşezare rurală marcată numai prin ceramică provincială de culoare roşie.

 

1. B. Mitrea, SCIV, 15, 1964, 4, p. 574/38; D. Protase, Continuitatea, p. 106-107; Idem,Autohtonii, p. 42-43; TIR, L 35, p. 24; G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 6, pct. 3; 2; 3. G. Marinescu, FileIst, 6, 1989, p. 6, pct. 3.

 

 

34. ARCUŞ, jud. Covasna (S. XXII)

De pe teritoriul satului provin ţigle şi fragmente ceramice romane.

 

TIR, L 35, p. 24.

 

 

35. ARIUŞD, jud. Covasna (S. XXII)

În punctul „Ciocaş“ s-au făcut mai multe descoperiri de materiale romane: cărămizi – unele cu ştampila legiunii XIII Gemina – ţigle, obiecte din fier, un fragment de statuie din bronz şi ceramică. Caracterul aşezării, civilă sau militară, nu apare bine conturat.

 

TIR, L 35, p. 24; IDR, III/4, 304.

 

 

36. ARUNCUTA, jud. Cluj (S. IX)

În partea de hotar numită „Cremeniş“, „Câmpişte“ şi „Râtu Jii“, pe valea Colcer, s-au descoperit în anii 1846-1848, un capitel, cărămizi cu ştampila legiunii V Macedonica, ţigle, fragmente ceramice şi un inel de aur. Descoperirile ar putea indica o aşezare rurală sau numai o villa rustica.

 

Neigebaur, Dacien, p. 222; Gooss, Chronik, p. 65; K. Torma, Limes, p. 19; Marţian, Repertoriu, p. 7, 31; M. Bărbulescu, LegVM, p. 50; RepCj, p. 37-38, nr. 1.

 

 

37. ASINIP, jud. Alba (S. IX)

În două puncte de pe teritoriul satului se menţionează descoperiri de ceramică romană; ele marchează, foarte probabil, două aşezări:

1. În hotarul situat la est de sat s-au descoperit fragmente ceramice romane.

2. La marginea nordică a satului, în punctul numit „Sălişte“, pe o terasă de aproximativ 15 ha s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană.

 

1. M. Blăjan, Apulum, 11, 1973, p. 754, nr. 3; RepAb, p. 50, pct. 11/3; 2. RepAb, p. 50-51, pct. 11/6.

 

 

 

38. AŞCHILEU MARE, jud. Cluj (S. VII)

Fără precizare topografică, se menţionează din hotarul satului un fragment de sticlă romană.

 

RepCj, p. 38-39, nr. 1, d.

 

 

39. ATID, jud. Harghita (S. XX)

Pe teritoriul satului s-au descoperit ţigle şi ceramică romană; materialele indică existenţa unei aşezări rurale.

 

M. Roska, Rep, p. 99, nr. 39; TIR, L 35, p. 24.

 

 

40. AŢEL, jud. Sibiu (S. XII)

Pe teritoriul satului se cunosc, din descoperiri întâmplătoare şi cercetări sistematice, mai multe puncte cu descoperiri de epocă romană; ele indică existenţa a cel puţin trei aşezări rurale:

1. La intrarea în sat dinspre Mediaş, în spatele grajdurilor fostei C. A. P., într-un sondaj arheologic a fost identificat un strat de cultură roman conţinând ceramică provincială şi o fibulă de bronz de tipul „cu piciorul întors pe dedesubt“, databilă la mijlocul secolului III.

2. La ieşirea din comună spre Buzd, pe terasa stângă a văii Buzdului a fost cercetată o altă aşezare rurală. Materialul ceramic constă din fragmente de vase din pastă fină de culoare roşie sau cenuşie, vase din pastă cenuşie-zgrunţuroasă şi câteva fragmente de vase cu decor ştampilat sub forma unor rozete.

3. În punctul „Matz“, la jumătatea drumului spre satul Dupuş, s-a descoperit un tezaur format din 375 monede de argint şi una de bronz, emise în intervalul de la Elagabal la Gordian III şi din următoarele obiecte de podoabă din argint: 4 fibule, un lanţ cu zale împletite, două inele simple şi două brăţări neornamentate, cu capetele deschise şi îngroşate. 

4. Din locuri neprecizate sunt cunoscute descoperiri de cărămizi, o statuetă din lut, reprezentând-o probabil pe Venus, o fibulă şi mai multe obiecte din bronz. Se crede de asemenea că două monumente funerare zidite în biserica din Dupuş, ar fi aduse din Aţel.

 

1. D. Popa. Doina Comşa, StComMuzBruk, 21, 1981, p. 36; 2. Cercetare efectuată în 1980; materialele în Muz. Brukenthal; 3. I. H. Crişan, Dacia, NS, 3, 1959, p. 353-367; 4. K. Horedt, MBBM, 9-10, 1944, p. 110; TIR,L 35, p. 24.

 

 

41. AUREL VLAICU, jud. Hunedoara (S. V)

Pe teritoriul satului s-au făcut descoperiri de epocă romană în două puncte:

1.    La est de sat, peste drum de popasul turistic „Izvorul Rece“ s-au descoperit cărămizi, ţigle, olane şi ceramică romană.

2. La nord de sat, spre Mureş, în locul numit „Voevozi“, s-au descoperit, în 1976, cărămizi, ţigle şi ceramică romană.

 

I. Andriţoiu, Sargetia, 14, 1979, p. 12.

 

 

42. AUREL VLAICU, jud. Mureş (S. XV)

Din punctul „Pârâul Câinelui“ provine o monedă (posibil mai multe) romană de bronz.

 

Gh. Baltag, E. Amlacher, Marisia, 23-24, 1994, p. 181-182; RepMs, p. 237, pct. LXXVII. 3, A.

 

 

43. AVRAM IANCU, jud. Alba (S. III)

Pe malul drept al râului Arieş au fost observate instalaţii pentru spălarea aurului şi şteampuri, considerate antice.

 

M. J. Ackner, JCC, 1, 1856, p. 19; Gooss, Chronik, p. 126; V. Christescu, Viaţa ec, p. 13, D. Tudor, Oraşe, p. 202; TIR, L 34, p. 31; RepAb, 51, pct. 12.

 

 

44. AXENTE SEVER, jud. Sibiu (S. XII)

De pe teritoriul satului provin două piese ceramice pentru pavaj (tesserae), păstrate la Muz. Brukenthal, Inv. A 6037.