|
ARHEOLOGIE ŞI
ISTORIE (I)
Descoperiri din judeţul Caraş-Severin
Autor:
Sabin Adrian Luca ISBN 973-709-067-5, Editura Economică, 2004. Prelucrare
Web: Cosmin Suciu; Powered
by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural
Transilvanean în Context European
(IPTCE)
Descoperiri
arheologice T. Teregova (comună)
1. Punctul La Luncă sau
La Hideg. Castrul roman (Ad Pannonios) se află în hotarul
comunei Teregova pe locul numit ca mai sus. Acesta este la 2 km nord de sat,
la confluenţa Hidegului cu Timişul. Urmele castrului se disting la suprafaţă mai ales pe latura
sa de vest, dar şi pe latura de sud. Mare parte din ziduri au fost
scoase pentru a fi folosite la alte construcţii. Prima fază a
castrului a fost de pământ. Aşezarea civilă
se află la vest de castru.[1] 2. În anul 1874 s-a
descoperit un tezaur format din monede preromane.[2] 3. Aici s-a descoperit un
denar roman imperial.[3] Ticvaniu Mare (comună) 1.
La MNM se află câteva brăţări din bronz provenind din
hotarul localităţii (Ticvaniu Mare I).[4] 2.
Pe platoul de deasupra comunei, lângă râul Caraş, s-au descoperit
în anul 1874 câteva obiecte din bronz şi fier (MNM). Cercetările de
suprafaţă arată că aici se află o fortificaţie
din Hallstattul timpuriu.[5] 3. Depozitul de bronzuri
datat Ha A1-A2 (Ticvaniu Mare II – seria
Cincu-Suseni) s-a descoperit la nord de localitate.[6] 4. Punctul Ferma Pomicolă numărul 2. La liziera livezii, în unghiul de 90o format de drumurile
de acces în fermă, există o necropolă Ha A1 şi
o aşezare medievală timpurie de secolele VIII-IX d.Chr.[7] 5. Punctul La Cimitir. În hotar, mai jos de cimitirul actual, în apropiere de iaz, la cotul
botului de deal sunt semnalaţi mai mulţi tumuli. Pot să fie
aceiaşi cu cei din hotarul cu Ticvaniu Mic.[8] Ticvaniu Mic (comuna Ticvaniu Mare) 1. Punctul Gomile sau Moghile. Aici se află câteva movile funerare hallstattiene. Tot aici este o aşezare de secolele III-IV d.Chr. şi o
aşezare medievală de secol XIV d.Chr.[9] 2. Punctul Lunca Rât. În acest punct din hotar se află două movile de
pământ.[10] Tincova
(comuna Sacu) 1.
Punctul Selişte. Aşezarea paleolitică a fost descoperită în anul 1958
şi se află la 20 km nord de Caransebeş, pe malul din dreapta
Timişului, în apropiere de satul Tincova, la SE de acesta. Urmele arheologice descoperite în săpături aparţin
musterianului şi paleoliticului superior (aurignacian) (Selişte II
– 200 m nord). Aici s-ar fi exploatat
silexuri şi în neolitic.[11] 2.
Punctul Dealu Satului. Aici se află o aşezare vinciană.[12] 3. Punctul Valea Tincoviţa. La 50 m amonte de barăcile IPEG Caransebeş, într-o
carieră, s-au descoperit fragmente ceramice preistorice.[13] 4. Punctul La Dos. În acest punct este semnalată o aşezare hallstattiană.[14] 5. Punctul Râpa Mare. Materialele ceramice
descoperite aici aparţin perioadei dacice (secolele II-I î.Chr.) şi
altele încadrate între secolele VIII-X d.Chr.[15] 6.
Punctul Valea Radului. În acest punct din hotarul localităţii s-a descoperit un
tezaur monetar roman republican (131 plus 16 plus un număr nedeterminat
de monede răspândite în satele din jur).[16] 7. Punctul Glatină. Către Jdioara, pe Valea Radului, se află o
movilă, care a fost sondată de I. Stratan.[17] 8. Mina de fier Tincova. Fierul se exploata aici în
epoca romană.[18] Tirol (comuna Doclin)
1. În anul 1872 s-a
descoperit un celt din bronz. În 1873 s-a descoperit
şi un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1-2)
(MBT). Şi pumnalul de bronz, cu miezul mânerului din fier, descoperit
aici, pare a avea aceeaşi datare, apartenenţă culturală,
chiar dacă a fost descoperit cu altă ocazie şi în alt loc.[19] Topleţ (comună)
1. Aşezare
neolitică.[20] 2. În hotarul
localităţii, la 1 km în amonte de confluenţa Pârâului
Sicheviţa cu râul Cerna, este semnalată o aşezare
daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[21] 3. Cariera Topleţ. Aceasta a fost exploatată în epoca medievală şi modernă.[22] Turnu-Ruieni (comună)
1. Pe
Dealul Stârminiţa, aflat la 1 km NE de comună, s-au
descoperit urme romane.[23] 2. Punctul Petroniul Turnului. Donjonul (turn-locuinţă) medieval se află la 1 km NE
de comuna Turnu-Ruieni, pe Dealul Stârminiţa. Turnul are mai multe
niveluri de construcţie cu câte o încăpere. Construcţia se datează la începutul secolului al XIV-lea
d.Chr.[24] |
