b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

        Paleolitic

        Neolitic şi eneolitic

        Bronz

        Hallstatt

        Lat�ne

        Roman

        Medieval Timpuriu

        Medieval

        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE � pentru sprijinirea �nvăţăm�ntului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea �Lucian Blaga� Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional �n Context European.

 

125. Măl�ncrav (Almakerk, Malmkrog), comuna Laslea

 

Anul primei atestări scrise: 1305; possessiones Almakerk et Ujfalu.[1]

 

����������� 1. �n punctul Valea Rujii, situat la confluenţa dintre valea Rujii şi valea Hulii, la S de sat, s-a descoperit o aşezare situată pe o terasă dominantă, de formă ovală, cu urme de fortificaţie.

Materialele ceramice sunt realizate din pastă rudimentară, decorate cu incizii oblice sub forma �scheletului de peşte� şi aparţin culturii Coţofeni.

Bibliografie: Baltag 2000, p. 41.

 

����������� 2. �n intravilanul localităţii, pe strada Crişului la numărul 416, �n curtea din spatele casei, s-au descoperit trei gropi cu morminte de incineraţie.

Se pare că au mai apărut, cu alte prilejuri, şi alte morminte de incineraţie.

Complexul arheologic se �ncadrează �n epoca dacică.

Bibliografie: Baltag 2000, p. 98.

 

����������� 3. La Valea Viilor s-a descoperit o aşezare deschisă, pe malul apei, situată la SE de sat. Materialul arheologic este specific secolelor VII-IX d.Chr.

Bibliografie: Baltag 2000, p. 174.

 

����������� 4. Pe Burgberg (Dealul Cetăţii) există o fortificaţie de păm�nt, situată imediat la ieşirea din sat �nspre S, pe v�rful unui deal cu poziţie dominantă, pe malul din dreapta al văii principale, �ntr-un punct obligatoriu de trecere.

Fortificaţia este relativ simplă şi constă dintr-un mic val ce �nconjoară parţial baza v�rfului dealului, delimit�nd platoul cu dimensiuni de 40 / 15 m.

Datarea probabilă a complexului arheologic este secolele XIII-XIV d.Chr.

Bibliografie: Baltag 2000, p. 241.

 

5. Biserica a fost construită �n secolul XIV, ca bazilică gotică cu turn pe latura de V şi a purtat hramul Sf. Maria.

Nava principală are patru travee şi nu a fost boltită, ci prevăzută cu un tavan casetat.

Navele laterale sunt despărţite de nava centrală prin patru deschideri �n arc fr�nt, sprijinite pe pile neprofilate, iar bolţi au doar �n dreptul turnului, unde �nălţimea lor este mai mare.

�n corul care are două travee, boltirea s-a făcut pe nervuri sprijinite pe console, unele cu baldachine, sub care au fost fixate statui de sfinţi.

Cheia de boltă de deasupra altarului reprezintă blazonul familiei Apafi şi poartă o inscripţie.[2]

Pe partea de N a corului se află sacristia şi un turn de scară. Biserica a fost mult timp loc de pelerinaj, scrijeliri ale pelerinilor �n pereţii corului fiind vizibile pretutindeni, cea mai veche dintre acestea dat�nd din anul 1405.

�ntregul edificiu este bogat �n plastică monumentală, portalurile, ancadramentele ferestrelor şi arcele de boltă reprezintă lucrări de o deosebită calitate artistică.

�n anul 1688 se amenajează o criptă sub sacristie, �n care �şi găseşte odihna de veci, principele Transilvaniei Michael Apafi.

De mare valoare artistică sunt picturile murale executate pe la mijlocul secolului XIV şi păstrate pe pereţii bisericii, picturi ce reprezintă cel mai mare ansamblu de acest gen păstrat �n Transilvania.

Paramentul de N al navei centrale, �mpărţit �n cinci registre, redă scene din Vechiul şi Noul Testament. �n cor, picturile acoperă pereţii şi bolţile, trat�nd o foarte bogată tematică. �n c�mpurile bolţilor sunt reprezentate fecioarele: Christina, Dorothea, Ursula, Katharina, Klara, Lucia şi Agatha. Pe peretele de N, este reprezentată scena �nălţării, iar pe peretele de S, Legenda Sf. Gheorghe. Tot �n cor mai �nt�lnim reprezentări ale Arhanghelului Mihail, Sf. Ştefan, Sf. Ladislau, Sf. Emerich, Sf. Christophorus şi scene ca Bunavestire, Naşterea Domnului, Magii şi Ciclul Patimilor.

Altarul gotic pictat, de tip poliptic, datează din anul 1495 şi are ca figură centrală Fecioara cu Pruncul, �nconjurată de �ngeri şi flancată de fecioarele Katharina, Barbara, Agnetha şi Margaretha. La bază, �ngenunchează doi donatori. Aripile pictate redau Naşterea Domnului, Adoraţia Magilor, Moartea şi �nvierea Maicii Domnului. C�nd altarul este �nchis, sunt vizibile Bunavestire, Maria cu Elisabeta, Tăierea �mprejur şi Iisus �n Templu. Pe panourile fixe sunt reprezentaţi Sfinţii Gheorghe şi Mihai. Predela reprezintă scena �nvierii, iar �n partea st�ngă apare blazonul familiei Apafi.

Aici sunt păstrate trei clopote vechi. Clopotul mare poate fi datat la mijlocul secolului XIV, este ornamentat la bază cu o ghirlandă şi poartă o inscripţie.[3] Clopotul mijlociu, databil �n aceeaşi perioadă, poartă aceeaşi inscripţie �n majuscule, pe c�nd clopotul mic este inscripţionat cu minuscule[4].

Fortificaţiile din jurul bisericii au fost ridicate abia �n secolul XV.

Bibliografie: Roth 1905, p. 85-88; Vătăşianu 1959, p. 215-216, 282; Arion 1974, p. 44; Drăguţ 1979, p. 114-115; Fabritius-Dancu 1980, pl. 73; Gheorghiu 1985, p. 187; Richter 1992, p. 446-457; Fabini 1998, p. 438-441; Niţoi 2003, p. 180-181.

 

 

 

 

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 230.

[2] �GENTILE SCUTUM APPAE�

[3] �O REX GLORIE VENI CUM PACE�

[4] �o rex glorie veni cum pace anno dni m.cccc.xxxx�