style='font-family:Arial'>

REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

– SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE –

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

Cuvânt înainte

Prof.univ.dr. Paul NIEDERMAIER,

membru corespondent al Academiei Române

Habitatul transilvănean este pentru istorici şi geografi deosebit de concludent. Zona fiind intens locuită din timpuri îndepărtate, clar delimitată şi de o mărime care permite, pe de o parte, perceperea unor fenomene foarte diferite iar, pe de altă parte, o viziune de ansamblu edificatoare asupra teritoriului ei este de mare importanţă pentru istoria României, dar, în acelaşi timp, favorabilă unor studii de caz la nivel european.

În această zonă, teritoriului judeţului Sibiu îi revine o importanţă deosebită. Caracterizat prin diferite tipuri de soluri brune, caracteristice zonei pădurilor naturale, dar incluzând destule suprafeţe cu cernoziomuri, apărute sub o vegetaţie ierboasă, el prezintă o varietate remarcabilă – începând cu văile Ţării Vinului, cu zona mai intens împădurită a Platformei Hârtibaciului, la depresiunile de sub munţi, cu Ţara Oltului sau Mărginimea Sibiului, şi până pe culmile Munţilor Carpaţi.

A fost un teritoriu puternic structurat, dar în acelaşi timp intens circulat, nu numai în contextul legăturilor dintre aşezările învecinate, dar şi în contextul legăturilor cu câmpia dunăreană, cu Ţara Românească şi Balcani. Drumul prin Pasul Turnu Roşu şi plaiurile peste crestele munţilor au contribuit la bogăţia şi specificul acestui spaţiu.

S-au păstrat relativ multe izvoare scrise care lămuresc coordonate ale evoluţiei teritoriului şi a societăţii de aici. Acestea se referă, însă, doar la anumite perioade istorice. Cu atât mai importantă este cercetarea sistematică a vestigiilor arheologice. În urma efectuării a zeci de campanii de săpături arheologice, în urma nenumăratelor descoperiri întâmplătoare din ultimele două secole, în urma cercetării repetate a monumentelor istorice, repertoriul va fi lucrarea de bază pentru deschiderea unei viziuni de ansamblu asupra tuturor rezultatelor.

Pentru mai multe judeţe au fost publicate, deja, asemenea repertorii, dar în contextul posibilităţilor noi, inventarul sibian permite ca această lucrare să fie o realizare de excepţie. Prin această cercetare fundamentală, de mare amploare, colectivul Institutului pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European de pe lângă Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu” al Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu dovedeşte posibilităţile lui. Pe lângă diferite apariţii izolate şi primele două numere ale publicaţiei periodice Acta Terrae Septemcastrensis aceasta va fi o nouă realizare a acestor cercetători.

Dorim publicaţiei să devină un temei mult folosit pentru continuarea cercetărilor referitoare la această zonă, la Transilvania şi România, pentru arheologi, istorici, istorici de artă şi geografi!

Sibiu, la 7 aprilie 2003

Prescurtări

Repertoriul descoperirilor (AZ)

style='font-family:Arial'>

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.