b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

·        Paleolitic

·        Neolitic şi eneolitic

·        Bronz

·        Hallstatt

·        Laténe

·        Roman

·        Medieval Timpuriu

·        Medieval

·        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE – pentru sprijinirea învăţământului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright ă 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional în Context European.

 

 

229. Şura Mare (Nagycsűr, Großscheuern, Griszschiern, Magnum Horeum), comună

 

Anul primei atestări scrise: 1337; Cristianus de Magno Horreo de IIII annis solvit LXXXVIII banales antiquos.[1]

 

            1. Cu ocazia lucrărilor preliminare înfiinţării unei plantaţii de pomi, în anii 1972-1974, în perimetrul comunei Şura Mare, în partea de hotar numită Şarba-Saivane, s-au descoperit resturile unei aşezări paleolitice în aer liber.

Piesele de silex provin din descoperiri întâmplătoare, din zona canalului colector al drenurilor de la intrarea în parcela La Saivane. Acesta a fost executat pe vechea albie a unui izvor din amonte, cu debit constant, ce străbate o terasă cu o uşoară înclinaţie spre SE, situat la confluenţa pârâului Şarba cu un pârâiaş ce coboară din pădure.

            Inventarul arheologic se compune din unelte întregi sau fragmentare, aşchii brute sau cu urme de prelucrare, nuclee şi bolovani nefasonaţi şi un colţ de mistreţ crăpat în două, folosit ca răzuitor, aparţinând – probabil – paleoliticului superior, cu unele analogii la Româneşti-Dumbrăviţa I, nivel III.

Bibliografie: Lipovan 1980, p. 11-13.

 

2. De pe teritoriul comunei, fără precizări topografice, provin:

a) O monetă de argint a lui Caracalla găsită la săparea unei fântâni.

Bibliografie: MNB.

 

b) O monetă de bronz de la Valens (fosta colecţie Ackner).

Bibliografie: Preda 1975, p. 482; Protase 2000, p. 194.

 

            3. La cuptoarele de cărămizi s-a găsit, în anul 1882, o brăţară de argint din secolul VII. (MNB).

Bibliografie: Müller 1882, p. 108; Horedt 1941b, p. 124, pl. 21/11; 1958a, p. 103-104.

 

            4. De pe raza localităţii provine un catillus.

Bibliografie: Branga 1970, p. 44, nr. 8.

 

            5. D. Popa a descoperit pe teritoriul localităţii un vicus roman. Acesta se află la N de localitate.

Bibliografie: Popa 2000, p. 181; 2002, p. 193.

 

            6. Biserica luterană a fost o bazilică romanică purtând hramul Sf. Maria, cu turn, trei nave şi absidiole în dreptul navelor laterale.

Monumentul este păstrat în cea mai mare parte în forma iniţială. Navele laterale au şase travee şi mai păstrează şi vechile bolţi în cruce.

Turnul de V aparţine tot bisericii iniţiale, databilă în prima jumătate a secolului XIII, cu modificări efectuate în jurul anului 1300.

Către sfârşitul secolului XV, cu prilejul lucrărilor de fortificare generate probabil de trista experienţă a invaziei turceşti din anul 1493, biserica a fost transformată în stil gotic târziu pierzându-şi capetele apusene ale navelor laterale, precum şi vechiul cor romanic din care se mai păstrează numai fundamentul.

Deasupra navei centrale şi a corului gotic s-au ridicat etaje de apărare, în zona corului scoase spre exterior pe console de zidărie cu guri de smoală, iar în partea de N a edificiului s-a construit o sacristie. Cu acelaşi prilej, portalul de S este întărit cu un turnuleţ prevăzut cu hersă, portalul de V este zidit, iar turnul clopotniţă este întărit cu un turn adosat pe partea de S.

În casa parohială luterană se păstrează elemente arhitectonice specifice romanicului târziu, ce au dus la concluzia că în acest loc ar fi putut funcţiona o mănăstire.

Bibliografie: Müller 1857, p. 265; Roth 1905, p. 103-104; Halaváts 1911, p. 15-18; Vătăşianu 1959, p. 589-590; Treiber 1971, p. 49; Fabritius-Dancu 1980, pl. 8; Gheorghiu 1985, p. 175; Fabini 1998, p. 250-253.

 

 



[1] *** 1887, I, p. 144.