|
REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter,
Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003. Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE � pentru sprijinirea
�nvăţăm�ntului şi cercetării istorice şi
arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.;
Fundaţia AZZOLA, Sibiu. Copyright � 2004 by Editura Economică 2003. Seria Bibliotheca Septemcastrensis
III, Universitatea �Lucian Blaga� Sibiu,
Institutul pentru Cercetarea şi
Valorificarea Patrimoniului Naţional �n Context European.
148.
Netuş (Netus, Nethausen, Neidhausen, Neithausen, Netschessen), comuna
Iacobeni Anul primei atestări scrise: 1309; Jacobus plebanus de Sithus.[1] ����������� 1. �ntr-un loc neprecizat de pe teritoriul
satului s-au descoperit două topoare de serpentin şi amfibolit
dat�nd, probabil, din neolitic (CSS). Bibliografie: Koch 1876, p.
131; 1877, p. 163; Gooss 1876, p. 41; Tocilescu 1880, p.
780, 881, 911; T�gl�s 1887, p. 194; Marţian 1920, p. 462; Andrieşescu
1912, p. 31; Roska 1942, p. 203, nr. 103. ����������� 2.
La NV de sat, pe l�ngă şoseaua dinspre Brădeni (Hendorf),
s-au descoperit gropi considerate morminte de incineraţie (Ha ?). Alte
precizări lipsesc. ����������� Aici
s-ar fi descoperit şi un morm�nt neo-eneolitic. Bibliografie: Koch 1876, p.
131; 1877, p. 163; Gooss 1876, p. 41; Tocilescu 1880, p.
780, 881, 911; T�gl�s 1887, p. 194; Marţian 1920, p. 462; Andrieşescu
1912, p. 31; Roska 1942, p. 203, nr. 103; Kalmar 1999, p.
171. ����������� 3.
Biserica veche, purt�nd hramul Sf. Nicolae (Skt. Nikolaus), a
fost construită �n secolul XIV, ca biserică sală �n stil
gotic. Din această perioadă se mai păstrează �n cor
ancadramente de fereastră, o nişă sacramentară şi
uşa zidită de pe latura de N. Pe pereţii corului se
mai disting urme de pictură murală şi cruci de consacrare. La cumpăna secolelor
XV-XVI au loc lucrări de fortificare a edificiului de cult. Pe faţada de V se
ridică un turn de apărare, iar corul este �nglobat �ntr-un imens
turn de E cu patru etaje şi galerie de luptă din lemn. �n anii 1859-1860, turnul
de V este demolat şi �nlocuit cu o construcţie poligonală. Din curtina
poligonală, ce �nconjura �n trecut biserica, s-au mai păstrat doar
c�teva ruine vizibile la SE de biserică şi turnul de poartă de
pe latura de S, cu şina pentru hersă. Bibliografie: Horwath 1931, p.
21-23; Vătăşianu 1959, p. 241; Treiber 1971, p.
201; Gheorghiu 1985, p. 125; Fabini 1998, p. 509- 511. |