b

Cuprins

Prescurtări

 

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

        Paleolitic

        Neolitic şi eneolitic

        Bronz

        Hallstatt

        Lat�ne

        Roman

        Medieval Timpuriu

        Medieval

        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE � pentru sprijinirea �nvăţăm�ntului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea �Lucian Blaga� Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional �n Context European.

 

 

 

148. Netuş (Netus, Nethausen, Neidhausen, Neithausen, Netschessen), comuna Iacobeni

 

Anul primei atestări scrise: 1309; Jacobus plebanus de Sithus.[1]

 

����������� 1. �ntr-un loc neprecizat de pe teritoriul satului s-au descoperit două topoare de serpentin şi amfibolit dat�nd, probabil, din neolitic (CSS).

Bibliografie: Koch 1876, p. 131; 1877, p. 163; Gooss 1876, p. 41; Tocilescu 1880, p. 780, 881, 911; T�gl�s 1887, p. 194; Marţian 1920, p. 462; Andrieşescu 1912, p. 31; Roska 1942, p. 203, nr. 103.

 

����������� 2. La NV de sat, pe l�ngă şoseaua dinspre Brădeni (Hendorf), s-au descoperit gropi considerate morminte de incineraţie (Ha ?). Alte precizări lipsesc.

����������� Aici s-ar fi descoperit şi un morm�nt neo-eneolitic.

Bibliografie: Koch 1876, p. 131; 1877, p. 163; Gooss 1876, p. 41; Tocilescu 1880, p. 780, 881, 911; T�gl�s 1887, p. 194; Marţian 1920, p. 462; Andrieşescu 1912, p. 31; Roska 1942, p. 203, nr. 103; Kalmar 1999, p. 171.

 

����������� 3. Biserica veche, purt�nd hramul Sf. Nicolae (Skt. Nikolaus), a fost construită �n secolul XIV, ca biserică sală �n stil gotic. Din această perioadă se mai păstrează �n cor ancadramente de fereastră, o nişă sacramentară şi uşa zidită de pe latura de N.

Pe pereţii corului se mai disting urme de pictură murală şi cruci de consacrare.

La cumpăna secolelor XV-XVI au loc lucrări de fortificare a edificiului de cult.

Pe faţada de V se ridică un turn de apărare, iar corul este �nglobat �ntr-un imens turn de E cu patru etaje şi galerie de luptă din lemn.

�n anii 1859-1860, turnul de V este demolat şi �nlocuit cu o construcţie poligonală.

Din curtina poligonală, ce �nconjura �n trecut biserica, s-au mai păstrat doar c�teva ruine vizibile la SE de biserică şi turnul de poartă de pe latura de S, cu şina pentru hersă.

Bibliografie: Horwath 1931, p. 21-23; Vătăşianu 1959, p. 241; Treiber 1971, p. 201; Gheorghiu 1985, p. 125; Fabini 1998, p. 509- 511.

 

 

 

 



[1] Zimmermann şi colab., UB, I, p. 240.