� b

Cuprins

Prescurtări

• Abrevieri
• Literatură

Mediul geografic

Repertoriul descoperirilor (AZ)

Perioade istorice (AZ)

�         Paleolitic

�         Neolitic şi eneolitic

�         Bronz

�         Hallstatt

�         Lat�ne

�         Roman

�         Medieval Timpuriu

�         Medieval

�        Descoperiri Monetare

style='font-family:Arial'>

 REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI SIBIU

� SITURI, MONUMENTE ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE �

Autor: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu.

ISBN 973-590-856-5, Editura Economică, Sibiu 2003.

Volum realizat cu sprijinul deosebit al: Asociaţia NIKE � pentru sprijinirea �nvăţăm�ntului şi cercetării istorice şi arheologice sibiene; S.C. Clio Consult S.R..L.; Fundaţia AZZOLA, Sibiu.

Copyright � 2004 by Editura Economică 2003.

Seria Bibliotheca Septemcastrensis III, Universitatea �Lucian Blaga� Sibiu, Institutul pentru Cercetarea şi Valorificarea Patrimoniului Naţional �n Context European.

2. Ag�rbiciu (Sz�szegerbegy, Arbegen, Arb�jen, Egurbeg, Egerbegyn), comuna Axente Sever

Anul primei atestări scrise: 1343; Egurbeg.[1]

����������� 1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin:

a) Un topor neolitic de piatră cu gaură pentru fixarea �n coadă incomplet executată.

Bibliografie: MNB.

b) O măciucă sferică din epoca bronzului.

Bibliografie: MNB.

c) Un v�rf de lance de fier din a doua v�rstă a fierului.

Bibliografie: MNB.

d) O fibulă de bronz �n formă de ancoră din epoca romană (MNB).

Bibliografie: Horedt 1940, p. 284, pl. I/6; Roska 1942, p. 257, nr. 60; Popa 2000, p. 185; 2002, p. 15.

����������� 2. �n punctul Păşunea din Deal a fost identificată o locuire din faza B a culturii eneolitice Petreşti. Aşezarea se află �ntr-o poiană situată la o �nălţime de 700 m. altitudine absolută (MNB; MM).

Bibliografie: Paul 1992, p. 136; Kalmar 1999, p. 138.

3. La poalele cetăţii �n Şes, s-au descoperit fragmente ceramice. Lipsesc alte precizări. Epoca descoperirilor nu a fost determinată.

Bibliografie: MNB.

4. �n locul numit Str�mturi, aflat pe partea din st�nga rambleului căii ferate Copşa Mică � Sibiu, s-au descoperit fragmente ceramice ale culturilor eneolitice Petreşti şi Coţofeni.

Bibliografie: Dragotă şi colab. 1999, p. 81, pl. IV/6-7, 9-12; Ciugudean 2000, p. 62.

�����������

5. �n Pădure s-a descoperit o fusaiolă de lut dat�nd, probabil, din epoca fierului.

�Bibliografie: MNB.

6. �n punctul numit Hinter der Ramwreg s-a descoperit un tezaur de obiecte dacice compus din două fibule de argint cu nodozităţi, cinci drahme de argint din Dyrrhachium şi o monedă de bronz de epocă neprecizată (MNB).

Bibliografie: Horedt 1944, p. 110, nr. 71; 1945-1947, p. 265-266; Rustoiu 1997, p. 95; Popa 2002, p. 15.

����������� 7. Cu prilejul construirii căii ferate Sibiu � Copşa Mică, �ntre Ag�rbiciu şi localitatea Axente Sever s-a descoperit o necropolă de inhumaţie, cercet�ndu-se cca 50 de morminte cu scheletele bine păstrate şi cu obiecte de fier l�ngă decedaţi.

O sabie de fier cu un singur tăiş, un v�rf de lance de fier şi un craniu au fost depuse la MM.

Necropola a fost atribuită celei de a doua v�rste a fierului, dar poate data şi din perioada migraţiilor.

Bibliografie: Gooss 1876, p. 131; Nestor 1937-1940, p. 173, n. 2.

����������� 8. Pe malul R�ului Alb s-a descoperit buza unui chiup �ncadrabil �n epoca romană.

����������� Se pare că este acelaşi punct cu cel publicat de D. Popa.

Bibliografie: Popa 2000, p. 161; 2002, p. 15.

����������� 9. Pe Straja (Wartberg, Warteburg) s-au descoperit resturi dintr-o circumvalaţie dat�nd, probabil, din perioada medievală.

Bibliografie: Wolff 1878, p. 67.

����������� 10. Biserica gotică, de tip sală, are particularitatea intercalării unui turn �ntre sala şi corul poligonal.

Dispoziţia neobişnuită permite presupunerea după care turnul s-ar fi construit anterior şi edificiul de cult ulterior.

Adăugări mai recente sunt cele două scări �n spirală la capătul de V al sălii şi supra�nălţarea turnului, actualmente cu şase etaje şi culoar de luptă din lemn, �n vederea apărării mai eficiente. Cu acelaşi prilej se �nalţă corul cu două etaje de luptă, al doilea etaj fiind scos �n consolă pe arce din cărămidă ce �ndeplinesc şi funcţia de guri de smoală.

Se pare că prima etapă de construcţie se plasează la cumpăna secolelor XIII-XIV, �n timp ce aspectul actual se datorează unor modificări de la mijlocul secolului XV.

Biserica este pomenită pentru prima dată �n anul 1415.

�n turn s-au păstrat trei clopote medievale, dintre care clopotul mic şi cel mare, datate �n a doua jumătate a secolului XIV, poartă aceeaşi inscripţie[2], iar clopotul mijlociu, datat la �nceputul secolului XV, este, la r�ndul său, inscripţionat[3].

Curtina ce �nconjoară biserica este de plan poligonal şi prevăzută cu galerie de luptă din lemn.

Turnul de poartă este plasat �n colţul de NV şi se ridică peste un tunel de intrare format din două �ncăperi boltite.

Pe bolta interioară se păstrează anul construcţiei 1502.

Uşa din lemn de stejar este �ntărită cu benzi din fier forjat.

Bibliografie: Zimmermann şi colab., UB, III, p. 644, Vătăşianu 1959, p. 243, 598; Treiber 1971, p. 64; Fabritius-Dancu 1983, p. 74; Fabini 1998, p. 22-23.