CUPRINS

Hărţi

Planuri

Planşe

Scheme

Fotografii

 

 

 


 

CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN PEŞTERA CAUCE (I)

(sat Cerişor, comuna Lelese, judeţul Hunedoara)

 

 

English Abstract: ARCHAEOLOGICAL STUDIES IN THE CAUCE CAVE (I)

Autori: Sabin Adrian LUCA,Cristian ROMAN, Dragoş DIACONESCU, ISBN 973-590-995-2

Cu contribuţii de: Eugen ORLANDEA, Cosmin SUCIU şi Corneliu BELDIMAN.

Prelucrare Web: Cosmin Suciu; Powered by: Institutul pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European (IPTCE)

 

 

 

CAPITOLUL II

Descrierea CERCETĂRILOR sistematice

 

Istoricul cercetărilor în peşterile din estul munţilor Poiana Ruscă

 

Cerişor-Peştera Nr. 1 (2277 / 11) (harta 3)[1]

Peştera Nr. 1 se mai numeşte şi Peştera Mare sau Peştera de la Cerişor. Cavitatea este localizată în versantul din dreapta al văii Runcului, la toponimul Dealul Romanului, la cca. 650 m nord-est de satul Cerişor. Altitudinea relativă a peşterii este de 100 m, iar cea faţă de nivelul mării de 580 m.

Peştera Nr. 1 de la Cerişor este o cavitate de versant având două intrări, o dezvoltare de 125 m şi o denivelare de 16 m.

Cavitatea este cunoscută speologilor relativ târziu, fiind descoperită şi cartografiată de membrii CSPH. După ce un lot de materiale arheologice de aici este publicat de I. Andriţoiu[2], T. Mariş iniţiază săpături arheologice. Rezultatele acestora s-au rătăcit şi nu mai pot fi folosite ştiinţific.

În primăvara anului 1999, în cadrul Stagiului naţional de arheologie speologică, se practică un sondaj de verificare stratigrafică de 2 / 1 m dispus la intrarea în peşteră, în zona iluminată natural (coordonatori C. Roman şi D. Diaconescu de la MCCH).

În intervalul 11 iulie-10 august 2000 ULBS (S.A. Luca), MCCH (C. Roman, D. Diaconescu) şi CSPH (M. Băicoană) duc la bun sfârşit o săpătură arheologică compusă din două secţiuni, S1 / 2000 cu dimensiunile de 7 / 1,50 m şi S2 / 2000 cu dimensiunile de 10 / 1,50 m. Stratigrafia, complexele şi materialele arheologice descoperite cu acest prilej au fost deja publicate.[3] Materialele arheologice aparţin culturilor Turdaş, Coţofeni, Wietenberg, secolelor VIII-IX, XI-XIII şi XV.

 

Bătrâna-Peştera lui Bindea

Cerişor-Peştera Nr. 1 (2277 / 11) (harta 3) [29]

Cerişor-Peştera Nr. 2 (2277 / 13) (harta 3; plan 8)

Cerişor-Peştera Nr. 3 (2277 / 12) (harta 3)

Cerişor-Peştera Cauce (2277 / 23) (harta 3) [30] , Istoricul cercetărilor, sistemul de săpătură, stratigrafia

Cerişor-Peştera Nr. 4, „De la Crăciuneasa" (2277 / 34) (harta 3; plan 9)

Chergheş-Peştera Măgura (2276 / 1) (harta 3; plan 12 / 2)

Ciulpăz-Peştera Bulgărelu (2277 / 55) (harta 3)

Dumbrava-Peştera cu apă (2277 / 8) (harta 3) [31]

Govăjdia-Peştera de la cruce (2277 / 57) (harta 3; plan 12/1)

Hunedoara-Peştera Nr. 1 (2277 / ) (harta 3; plan 10/2)

Hunedoara-Peştera Nr. 2 (2277 /  16) (harta 3; plan 10/3)

Nandru-Peştera Curată (2277 / 1) (harta 3) [32] şi Peştera Spurcată (2277 / 2) (harta 3)

Nandru-Peştera Nr. 4 (2277 / ?) (harta 3; plan 10/1)

Nandru-Peştera Joncţiunii (2277 / 47-48) (harta 3; plan 11) [33]

Runcu Mare-Peştera nr. 1 (2277 / 9) (harta 3) [34]

Teliucu Superior-Peşteră, sat, comuna Teliucu Inferior (harta 3)

 



[1] Luca 1999a, p. 6; Roman et alii 2000.

[2] Andriţoiu 1979, p. 21.

[3] Roman et alii 2000, p. 9-18, pl. I-XXX.