Universitatea

ARHEOLOGIA DIN TRANSILVANIA
MEMBRII : REVISTA : ŞANTIERE ARHEOLOGICE : CĂRŢI :CURSURI : FORUM : CĂUTARE

   

BIBLIOTHECA SEPTEMCASTRENSIS

X

Arheologie şi istorie (II)

Descoperiri din Banat

Autor: Sabin Adrian LUCA. Editura Economică, Sibiu 2005. Web: Cosmin Suciu

I.

1. Epoca paleolitică; 2. Epoca neolitică şi eneolitică; 3. Epoca bronzului; 4. Hallstatt; 5. Latène; 6. Epoca daco-romană; 7. Epoca prefeudală; 8. Epoca medievală

Nr. crt. (din lucrare)

Denumirea localităţii

Jud.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

296.

Iabalcea (comuna Caraşova)

CS

-

X

-

X

X

-

-

X

297.

Iablaniţa (comună)

CS

-

X

X

X

-

X

-

-

298.

Iam (comuna Berlişte)

CS

-

-

X

X

-

X

-

X

299.

Ianova (comuna Remetea Mare)

TM

-

-

-

-

-

X

-

-

300.

Iaz (comuna Obreja)

CS

-

X

X

X

X

X

-

X

301.

Icloda (comuna Sacoşu Turcesc)

TM

-

-

-

-

-

X

-

-

302.

Ictar-Budinţi (comuna Topolovăţu Mare)

TM

-

-

X

X

X

-

X

-

303.

Iecea Mare (comuna Cărpiniş)

TM

-

-

-

-

-

X

X

-

304.

Iecea Mică (comuna Cărpiniş)

TM

-

-

-

-

-

X

X

-

305.

Iertof (comuna Vrani)

CS

-

-

-

-

-

X

-

-

307.

Ieşelniţa (comună)

MH

-

X

X

X

-

-

X

X

308.

Igriş (comuna Sânpetru Mare)

TM

-

-

-

X

-

X

-

X

309.

Ilidia (comuna Ciclova Română)

CS

-

X

-

-

X

X

X

X

310.

Ilova (comuna Slatina-Timiş)

CS

-

-

X

X

-

-

-

-

311.

Ineleţ (comuna Cornereva)

CS

X

X

-

-

-

-

-

X

313.

Iosif (comuna Liebling)

TM

-

-

-

-

-

X

-

-

315.

Ivanda (comuna Giulvăz)

TM

-

-

-

-

-

X

-

-

316.

Izgar (comuna Vermeş)

TM

-

-

-

-

-

X

-

-

317.

Izvin (comuna Recaş)

TM

-

-

-

-

-

X

X

X

296. Iabalcea (comuna Caraşova, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera cu Oase.

Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic – Ţolosu.

Materialele arheologice recoltate se pot încadra în cultura Coţofeni, Hallstatt şi perioada medievală. [1]

b) Peştera cu Puţ.

Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic – Ţolosu.

Materialele arheologice recoltate se pot încadra în perioada medievală (secolul VIII d.Chr.). [2]

c) Peştera Cuptorul Ciumei.

Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic – Ţolosu.

Materialele arheologice recoltate se pot încadra în perioada medievală târzie. [3]

d) Peştera de sub Pietrele Albe.

Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în sectorul Comarnic – Ţolosu.

Materialele arheologice recoltate nu sunt definite. [4]

e) Peştera Hotel Grotă.

Peştera se află pe versantul din stânga a Cheilor Caraşului, Şipotul Socolovăţ, Dealul Jabălul Mare.

Materialele arheologice recoltate se pot încadra în perioada medievală. [5]

f) Peştera Omului.

Peştera se află pe versantul din dreapta a Cheilor Caraşului.

Materialele arheologice recoltate se pot încadra în cultura Coţofeni, perioada dacică şi cea medievală. [6]

g) Peştera Racoviţă.

Peştera se află pe versantul din dreapta văii, în dreptul Peşterii Socolovăţ, la 600 m de confluenţa Cheilor Comarnicului cu Caraşul.

Materialele arheologice recoltate se pot încadra în perioada dacică şi în cea medievală. [7]

h) Peştera Ţapului.

Peştera se află pe versantul din dreapta a Cheilor Caraşului.

Materialele arheologice recoltate se pot încadra în neolitic, cultura Coţofeni, perioada dacică şi cea medievală.

Aici s-ar afla şi un sanctuar dacic. [8]

i) Peştera Ibex.

Peştera se află la 200 m în aval de Peştera Ţapului.

Nu s-au găsit urme arheologice la suprafaţă. [9]

¤

297. Iablaniţa (comună, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Într-un loc neidentificat din hotarul satului a apărut o secure din piatră şlefuită. [10]

b) Depozite de bronzuri.

În anul 1882 s-a descoperit un depozit de bronzuri (Iablaniţa I). [11]

 2. Descoperiri de epocă romană.

a) Într-o colecţie particulară din localitate se află degetul unei statui imperiale de bronz. [12]

b) În colecţia lui I. Ionescu se află două obiecte din bronz aparţinând perioadei romane. [13]

 3. Mine şi cariere.

a) Cariera Iablaniţa.

Aceasta a fost exploatată în epoca romană. [14]

¤

298. Iam (comuna Berlişte, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) Depozite de bronzuri.

De aici provine un depozit de bronzuri din seria Cincu-Suseni (Ha A1-2). [15]

 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Prigor.

În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice hallstattiene (cultura Basarabi) şi din secolele III-IV d.Chr. [16]

b) Punctul Sat Bătrân sau La Castel.

La sud de sat a fost identificată vatra unei aşezări medievale (secolele VIII-IX d.Chr.).

Cu ocazia săpăturilor sistematice s-au descoperit morminte de incineraţie hallstattiene şi fragmente ceramice din epoca bronzului. [17]

 3. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Staţia CFR.

La marginea satului, în apropierea staţiei CFR, sunt semnalate urme de locuire din secolele III-IV d.Chr. [18]

 4. Descoperiri monetare.

a) Descoperiri mai vechi amintesc despre existenţa unor monede romane în vatra satului. [19]

¤

299. Ianova (comuna Remetea Mare, judeţul Timiş)

1. Descoperiri monetare.

a) O monedă de bronz emisă de Nero a fost descoperită la marginea satului. [20]

¤

300. Iaz (comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Dâmb.

Punctul este situat pe marginea terasei a doua a Timişului, în locul în care ea coteşte spre est, formând intrarea în Valea Bistrei.

Materialele arheologice recoltate de aici aparţin epocii neolitice (cultura Starčevo-Criş), eneoliticului (cultura Coţofeni), epocii bronzului (bronz timpuriu, grupul cultural Balta Sărată), hallstattiene (cultura Basarabi), dacice şi romane.

Aici s-a descoperit restul unui mormânt Hallstattian de femeie în care erau mai multe obiecte şi podoabe din bronz (Ha B3-C1).

Aici se află cimitirul municipiului roman Tibiscum.

Pe aceeaşi terasă se observă şi urmele drumului roman imperial.

Mormintele romane sunt de mai multe tipuri:

Inhumaţia. Mormintele de înhumaţi sunt tumulare. Mantaua acestora are dimensiuni variabile. Diametrul este între 8 şi 16 m şi înălţimea între 0,30 şi 1,50 m. Se pot observa peste 30 de astfel de movile.

Tumulii pot fi de trei feluri: morminte fără vreo amenajare specială, păstrându-se doar inventarul, mormintele din cărămidă, în formă de cutie şi mormântul construit din lespezi de piatră.

Incineraţia. Toate mormintele de incineraţie sunt plane.

Acestea sunt de trei feluri: mormintele într-o groapă neamenajată, în care s-a depus cenuşa mortului şi ofrandele; mormintele într-o groapă ovală, albiată, cu pereţii arşi la roşu şi mormintele în cutie (cistă).

Toate mormintele au direcţie E-V şi se datează în secolele II-III d.Chr. [21]

b) Punctul Şuşara sau Rovină.

Punctul se află în continuarea terasei Dâmb, în apropierea oraşului Caransebeş.

Aici se află o necropolă tumulară de incineraţie.

Aici s-a identificat şi o villa suburbana. [22]

c) Punctul Sat Bătrân Mare, Traianu sau Troian. Oraşul roman.

Ruinele acestuia, aflate la nord de punctul Dâmb, se întind pe o mare suprafaţă (aproximativ 30 ha) la vărsarea Bistrei în Timiş.

Între urmele arheologice din acest punct amintim şi materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni.

Aici au fost cercetate o lungă serie de construcţii precum şi drumul roman.

În zonă s-a cercetat un templu roman dedicat lui Apollo, datat în secolul III d.Chr. Templul s-a construit peste un complex arheologic dacic (necropolă) de secolele IV-III î.Chr.

Aici sunt şi urme de locuire romană târzie.

De aici provin mai multe monede romane.

După unele opinii aici ar fi existat un castellum de 60 / 60 m încă din vremea războaielor daco-romane transformat, mai apoi, într-un castru de pământ, mai apoi de piatră, cu dimensiunile de 110 / 101 m.

În zonă se află, după toate probabilităţile, şi un amfiteatru roman. [23]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Ţigănaşi.

Din acest punct provin fragmente ceramice aparţinând grupului cultural Balta Sărată. [24]

b) Punctul Staţia de transformare.

Pe partea din stânga drumului dinspre Caransebeş s-au recoltat fragmente ceramice hallstattiene. [25]

c) Lângă grajdurile CAP Iaz au fost identificate fragmente ceramice neolitice. [26]

3. Movile de pământ.

a) În hotarul satului, către Obreja, s-a semnalat microtoponimul Gomilă. [27]

4. Vestigii dacice.

a) Ovidiu Bozu aminteşte aici o aşezare dacică. [28]

5. Vestigii de perioadă romană.

a) În apropiere de punctul Dâmb s-au descoperit morminte romane. Se pare că este vorba despre a doua necropolă romană a Tibiscumului. [29]

6. Vestigii medievale.

a) Punctul La Capelă.

Materiale arheologice medievale. [30]

b) Punctul Iepura.

Aici s-ar afla vatra vechiului sat Iaz. [31]

¤

301. Icloda (comuna Sacoşu Turcesc, judeţul Timiş)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul La Gomilă sau Petruloc.

La hotarul dintre Icloda şi Unip, la circa 2,5 km NV de sat, pe malul Pogănişului Sec, la suprafaţa solului, se află fragmente de cărămidă, mortar şi ceramică. [32]

¤

302. Ictar-Budinţi (comuna Topolovăţu Mare, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Pe islazul comunal din hotarul de NE al satului au fost identificate urme de locuire din epoca bronzului, cultura Vatina (în acest nivel s-a descoperit şi un tipar de celt realizat din piatră), precum şi materiale ceramice hallstattiene, dacice şi medievale timpurii. [33]

2. Vestigii medievale.

a) Punctul La Cetate.

Punctul este situat pe terasa superioară a râului Timiş. Aici s-au descoperit urme de construcţii şi materiale ceramice medievale timpurii. [34]

3. Descoperiri monetare.

a) O tetradrahmă de tip Filip II s-a descoperit în hotarul localităţii. [35]

¤

303. Iecea Mare (comuna Cărpiniş, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) La 500 m sud de şoseaua Iecea Mare – Iecea Mică, s-a descoperit o întinsă aşezare daco-romană. [36]

b) La al 12-lea stâlp de înaltă tensiune de la ieşirea din Iecea mare, în partea din stânga drumului.

Tot aici s-au descoperit şi fragmente ceramice de secolele VIII-X d.Chr. [37]

2. Movile de pământ.

a) La aproximativ 2 km nord de vatra satului, în apropierea hotarului cadastral cu Şandra, în stânga drumului de legătură Iecea Mare – Biled, se află o movilă de pământ, bine reliefată, cu diametrul de circa 30-35 m şi înălţimea de 2-2,5 m. [38]

¤

304. Iecea Mică (comuna Cărpiniş, judeţul Timiş)

1. Vestigii daco-romane.

a) La ieşirea din Iecea Mică spre est, la aproximativ 500 m, în dreptul sondei nr. 35, au fost descoperite urmele unei aşezări daco-romane. [39]

b) Punctul Raspas.

Pe un promontoriu uşor înălţat faţă de restul terenului, cu un diametru de 250 m, au apărut urmele unor locuinţe daco-romane. [40]

2. Vestigii prefeudale.

a) La circa 500 m nord de sonda 30, în apropiere de şoseaua spre Biled, au fost descoperite fragmente ceramice databile între secolele VIII-XI d.Chr. [41]

3. Movile de pământ.

a) Punctul Dreihotarhügel sau Movila Trei Hotare.

La aproximativ 3 km SE de vatra satului, în dreapta drumului de legătură Iecea Mare – Becicherecu Mic, la intersecţia hotarelor cadastrale ale satelor Iecea Mică, Beregsău Mare şi Becicherecu Mic, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 80 m, înaltă de aproximativ 5 m, de la suprafaţa căreia a fost recoltată un mic răzuitor din silex cafeniu. Movila este amplasată pe malul unuia dintre malurile moarte ale vechiului curs al Apei Mari. [42]

4. Descoperiri monetare.

a) În hotarul satului, la 500 m spre est, s-a descoperit o monedă de bronz de la Constans. [43]

b) La circa 2 km NE faţă de primul punct s-a descoperit o monedă din bronz de la Valentinianus I. [44]

¤

305. Iertof (comuna Vrani, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii daco-romane.

a) În hotarul localităţii, în Lunca Vicinicului, la intrarea în sat dinspre Vrăniuţ, este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr. [45]

b) Punctul dealul Viilor.

În acest punct s-au descoperit fragmente ceramice din secolele III-IV d.Chr. [46]

¤

306. Ierşnic (comuna Ohaba Lungă, judeţul Timiş)

1. Vestigii medievale.

a) Punctul Dealu Morminţilor sau Dealu Dombu.

Aceste microtoponime se găsesc în hotarul localităţii. [47]

¤

307. Ieşelniţa (comună, judeţul Mehedinţi)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Pe Valea Mala, la SV de sat, erau cunoscute mai multe movile (peste 20) cu mantaua formată din bolovani de râu. Monumentele aparţin culturii Basarabi şi finalului primei vârste a fierului, mormintele fiind de incineraţie.

Tot în acest perimetru se află şi locuinţe de secolele VIII-IX d.Chr. [48]

2. Vestigii preistorice.

a) De pe teritoriul localităţii provin fragmente ceramice Coţofeni. [49]

b) În perimetrul localităţii este amintită o locuire Vatina. [50]

3. Vestigii daco-romane.

a) Din perimetrul localităţii provin urme romane. [51]

4. Vestigii prefeudale.

a) În hotarul localităţii se semnalează existenţa unei aşezări de secolele VIII-IX d.Chr. [52]

5. Vestigii medievale.

a) În localitate s-au descoperit fragmente de căldări din lut medievale timpurii. [53]

6. Cariere şi mine.

a) Cariera Mraconia.

Aceasta este poziţionată în Munţii Almăjului, Valea Dunării, afluentul Mraconia. Cariera de calcar a fost exploatată în epoca medievală şi modernă. [54]

¤

308. Igriş (comuna Sânpetru Mare, judeţul Timiş)

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit o aşezare şi un depozit de bronzuri hallstattiene, seria Cincu-Suseni (Ha A1-2). [55]

2. Movile de pământ.

a) La 4,1 km SV de sat şi la 2 km est de Saravale, pe malul Pârâului Igriş, se află o movilă de pământ amplasată în hotarul cadastral dintre Saravale şi Igriş. [56]

b) La aproximativ 7 km sud de sat, de o parte şi de alta a căii ferate Periam – Dudeştii Vechi, se conturează 7 movile de pământ, cu diametrele cuprinse între 20 şi 35 m şi înălţimea variind de la 2 la 4 m. Acestea, împreună cu trei movile din hotarul satului Saravale şi cu şase movile din hotarul localităţii Sânpetru Mare formează un câmp compact de construcţii funerare, între două meandre ale Pârâului Aranca. [57]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Sălişte.

La jumătatea distanţei între Cenad şi Igriş se văd la suprafaţa solului urmele ruinate ale unei biserici medievale romanice (Kemenche) amintită documentar din secolul al XIII-lea d.Chr.

Aici a funcţionat o mănăstire benedictină încă, din secolul al XII-lea, cu hramul Sfintei Maria. În Igriş a funcţionat, mai târziu, o abaţie cisterciană.

În jurul mănăstirii s-a dezvoltat o aşezare laică. [58]

4. Punctul Câmpul lui Traian.

a) În hotar s-a descoperit un tezaur de denari republicani romani. [59]

¤

309. Ilidia (comuna Ciclova Română, judeţul Caraş-Severin)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Tramnic sau Ogaşul cu Raci.

Situl arheologic aparţine culturii Coţofeni. Aşezarea se află la câteva sute înainte de intrarea în localitate dinspre Oraviţa, pe o terasa din stânga drumului. La baza sitului este un izvor.

Cercetările iniţiale au vizat urmele de secolele III-IV d.Chr. din acest punct. [60]

b) Punctul Cetate.

Urme materiale din secolele III-IV d.Chr. se află în acest loc.

În cimitirul aflat aici s-au descoperit urmele unei biserici din piatră de tip sală, cu altar pătrat, şi cu doi stâlpi aşezaţi în apropierea peretelui de vest al navei. Aceştia susţineau un cor sau un turn-clopotniţă deasupra tribunei. Aceasta a funcţionat după o biserică de lemn distrusă la 1241.

Cimitirul medieval din acest punct poate fi încadrat între secolele XII-XIV d.Chr. [61]

c) Punctul Obliţa sau La Scaun.

Pe partea din dreapta satului Ilidia se ridică Dealul Obliţa.

Aici s-a cercetat, între anii 1969-1977, o biserică, de plan circular în exterior şi cvadrilobat în interior, şi alte construcţii medievale (un castel cnezial). Cercetările au continuat şi în anii următori.

Tot aici s-au descoperit şi urme hallstattiene (Ha A şi Basarabi).

La 1325 este pomenit castellanus de Ilyed, iar la 1363 castrum Iliad.

Aici se află şi o movilă. [62]

d) Punctul Sălişte sau Selişte.

În Lunca Vicinicului (Râul Mare) s-a descoperit o aşezare medievală timpurie de secolele VIII-IX d.Chr.

Pe Valea Vicinicului se semnalează resturi de activitate metalurgică de secolele XI-XII d.Chr. [63]

e) Punctul Funii sau La Funii.

În acest punct s-a descoperit şi un complex de locuire aparţinând culturii Bodrogkeresztúr.

Aşezarea Basarabi se află pe terasa Vicinicului.

Aşezarea daco-romană de secolele III-IV d.Chr. se află în acelaşi loc (urme de practicare a metalurgiei fierului).

Tot aici s-a descoperit o necropolă medievală timpurie de secolele XI-XII d.Chr.

Pe o terasă apropiată punctului s-au descoperit fragmente ceramice de secolele VIII-IX d.Chr. [64]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Căşile Codrenilor.

Pe Valea Mare, pe poteca care taie cursul văii, în prundişul râuleţului, s-a descoperit un fragment ceramic monocrom, Starčevo-Criş. [65]

3. Movile de pământ.

a) Punctul Scămnel.

Aici se semnalează mai multe movile. [66]

4. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Dealul Armenilor.

În acest punct din hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice din secolul IV d.Chr. [67]

b) Punctul Moara Gherghinii.

În acest punct din hotarul localităţii s-au descoperit materiale ceramice din secolul IV d.Chr. [68]

c) Punctul La Nuiele.

În acest punct s-au descoperit materiale ceramice de secolele III-IV d.Chr. [69]

5. Vestigii prefeudale.

a) Punctul Vatra Satului.

În localitate s-a descoperit ceramică de secolele VIII-IX d.Chr. [70]

b) Punctul Valea Măşcăşeniului.

Urme de locuire databile între secolele VIII-IX d.Chr. se semnalează pe această vale. [71]

6. Vestigii medievale.

a) Stânca cu desene rupestre în culoare roşie de la Ilidia – Vicinic (Cleanţul lui Ion Sârbu).

La SV de vatra satului, într-o zonă cu izvoare, pe versantul din dreapta râului Vicinic, se află mai multe desene rupestre realizate cu culoare roşie.

Datarea desenelor se face în secolele XI-XIV d.Chr.

Se aminteşte şi despre existenţa unei biserici medievale de secolele XIII-XIV d.Chr. pe Dealul Albiţa. [72]

7. Descoperiri monetare.

a) Punctul Cucuiova Mare.

Pe deal s-a descoperit o monedă preromană. [73]

b) În anul 1879 s-a descoperit un denar imperial roman. [74]

¤

310. Ilova (comuna Slatina-Timiş, judeţul Caraş-Severin)

1. Vestigii preistorice.

a) La aproximativ 500-600 m sud de aşezarea de la Gura Ilovei se află o aşezare din epoca bronzului. [75]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Şesul cu Spini sau Faţa Ilovei.

Pe o terasă înaltă, în imediata vecinătate a căii ferate care leagă Băile Herculane de Caransebeş, la aproximativ 400 m vest de poalele Dealului Faţa Ilovei, s-a descoperit o aşezare aparţinând grupului cultural Balta Sărată şi culturii Basarabi. [76]

¤

311. Ineleţ (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera 2143 / a (Cheile Bobotului).

Peştera este situată la 150-200 m de borna km 14, spre Godeanu, la 20 m deasupra drumului spre Baia de Aramă.

Materialele arheologice recoltate aparţin paleoliticului superior şi epocii moderne. [77]

b) Peştera „La Găuri” (grota superioară).

Peştera este situată în Valea La Comandă.

Materialele arheologice culese de la suprafaţă aparţin culturii Coţofeni şi Vučedol. [78]

c) Peştera Nr. 61, Peştera de la Colibituri (Peştera de la Steiul Roşu).

Aceasta se află în zona Ineleţ. Peştera este situată pe malul din stânga Pârâului Iuta, la confluenţa acestuia cu Cerna.

Caverna are un strat de cultură gros aparţinând culturii Coţofeni. [79]

d) Peştera 2144 / 65.

Peştera este situată pe versantul din stânga Văii Drestenicului, la 15 km în amonte de Băile Herculane.

Materialele ceramice recoltate aparţin culturii Coţofeni şi culturii vaselor cu toarte pastilate. [80]

¤

312. Iohanisfeld (comuna Uivar, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) În apropiere de hotarul cu satul Otelec, la circa 3,8 km NV de sat, nu departe de frontiera de stat a României, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 30 m şi înălţimea de aproximativ 4 m. [81]

b) La circa 1 km vest de sat, în dreapta vechiului terasament de cale ferată, pe malul din stânga Pârâului Timişaţ, se află o movilă de pământ cu diametrul de circa 25 m şi înălţimea de 2,5-3 m. [82]

c) La circa 2 km SE de vatra satului, în hotarul cadastral cu Ivanda, pe malul din stânga Pârâului Timişaţ, se află o movilă de pământ cu diametrul de 40 m şi înălţimea de circa 1,5 m. [83]

¤

313. Iosif (comuna Liebling, judeţul Timiş)

1. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Vena Mare.

Pe aici, la 400 m vest de sat, trece ductul valului roman purtând toponimicul Valul lui Traian. [84]

b) Punctul Valea Tofai.

Pe aici, la 400 m vest de sat, trece ductul valului roman purtând toponimicul Valul lui Traian. [85]

2. Descoperiri monetare.

a) În hotarul satului s-a descoperit un denar republican roman de la L. Valerius Flaccus. [86]

¤

314. Iosifalău (comuna Topolovăţu Mare, judeţul Timiş)

¤

315. Ivanda (comuna Giulvăz, judeţul Timiş)

1. Movile de pământ.

a) La circa 4,5 km NV de vatra satului, pe hotarul cu satul Otelec, în stânga drumului de legătură Ivanda – Johanisfeld, este semnalată o movilă de pământ cu dimensiuni mijlocii. [87]

b) La circa 1,5 km NV de sat, pe malul din dreapta Canalului Timişaţ, se află o movilă de pământ cu diametrul de 25 m şi înălţimea de 1,8 m. [88]

c) La câteva sute de metri NE de sat, imediat în spatele cimitirului, în dreapta drumului Ivanda – Sânmartinu Sârbesc, se află o movilă de pământ cu diametrul de 30 m, înaltă de 1,5-2 m.

La NE de movilă, lângă ea, pe o limbă de pământ uşor ridicată se află o aşezare. [89]

2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) La 1,5 km vest de sat, în partea din dreapta Canalului Timişaţ şi în stânga drumului Ivanda – Johanisfeld, este vizibil un grup de patru movile de pământ cu diametrele variind între 20 şi 30 m şi cu înălţimea cuprinsă între 2 şi 3 m a căror amplasare sugerează un romb. Aici se pare că s-au descoperit monede de aur şi argint. [90]

¤

316. Izgar (comuna Vermeş, judeţul Caraş-Severin)

1. Movile de pământ.

a) Punctul Gomila lui Gaşpar.

Această movilă se află în hotarul localităţii. [91]

2. Vestigii daco-romane.

a) Punctul Ponoave.

Pe o terasă a Văii Pogănişului au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [92]

b) Punctul Pietriş.

Pe o terasă a Văii Pogănişului au fost descoperite fragmente ceramice de secolele III-IV d.Chr. [93]

3. Descoperiri monetare.

a) În anul 1870 a fost descoperită o monedă de aur de la Probus. [94]

¤

317. Izvin (comuna Recaş, judeţul Timiş)

1. Situri arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctele Livezi, Selişte peste Bega şi Vatra Satului.

În aceste puncte se află o întinsă aşezare încadrabilă cronologic şi cultural în timpul secolele III-IV d.Chr. Tot aici s-au descoperit şi materiale ceramice medievale timpurii.

Din hotar provine un cercel poliedric din aur datat în secolul V d.Chr. [95]

2. Vestigii medievale.

a) Se semnalează o descoperire de schelet însoţit de un inventar bogat. [96]

b) În curtea bisericii ortodoxe române din sat, atestată documentar din secolul XVI d.Chr., ca biserică mănăstire, având hramul Sfântul Ilie, s-a descoperit un mic tezaur format din denari imperiali romani (Vespasian şi Domitian). [97]

¤

318. Izvor (comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin)

¤


[1] Petrovszky 1979a, p. 236-237; Rogozea 1987, p. 358-359; Gumă 1993, p. 297; Petrescu 2000a, p. 30; 2004, p. 28; Boroneanţ 2000, p. 30-31.

[2] Petrovszky 1979a, p. 237-238; Boroneanţ 2000, p. 31; Dulea 2001, p. 238; Petrescu 2004, p. 31; Mare 2004, p. 180.

[3] Petrovszky 1979a, p. 243-244; Rogozea 1987, p. 358-359; Boroneanţ 2000, p. 31; Petrescu 2004, p. 18.

[4] Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 2000a, p. 31; Boroneanţ 2000, p. 31.

[5] Rogozea 1987, p. 358-359; Boroneanţ 2000, p. 31-32; Petrescu 2004, p. 25.

[6] Petrovszky 1979a, p. 238-240; Rogozea 1987, p. 358-359; Boroneanţ 2000, p. 32; Petrescu 1997, p. 34; 2000a, p. 31; 2004, p. 29; Petrescu şi Popescu 2000, p. 207-208.

[7] Petrovszky 1979a, p. 233-234; Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 1997, p. 32; 2000a, p. 31-32; 2004, p. 31; Boroneanţ 2000, p. 32.

[8] Petrovszky 1979a, p. 240, 242; Rogozea 1987, p. 358-359; Rustoiu 1993a, p. 139; Petrescu 1997, p. 32-33; 2000a, p. 33-34; 2004, p. 34; Petrescu şi Popescu 2000, p. 207, 208-209; Boroneanţ 2000, p. 32.

[9] Petrovszky 1979a, p. 242-243.

[10] Petrovszky 1977, p. 437.

[11] Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 148; Petrovszky 1977, p. 437; Săcărin 1979a, p. 114; Mărghitan 1980, p. 77; Gumă 1993, p. 253, 290.

[12] Pop 1978, p. 142.

[13] Lalescu şi Timoc 1999-2001.

[14] Mărghitan 1980a, p. 104; Boroneanţ 2000, p. 134.

[15] Rusu 1963, p. 207; Gumă 1993, p. 254, 290.

[16] Petrovszky 1977, p. 442; Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 256; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 137; Benea 1996b, p. 263; Gumă 1993, p. 213, 290; Mare 2004, p. 180.

[17] Ţeicu 1987, p. 338; Radu şi Ţeicu 2003a, p. 145-146; Dulea 2001, p. 234; Mare 2004, p. 180.

[18] Ţeicu 1987, p. 338; Benea 1996b, p. 263.

[19] Ţeicu 1987, p. 338; Bordea şi Mitrea 1991, p. 222; Mare 2004, p. 180.

[20] Medeleţ 1994a, p. 263.

[21] Petrovszky 1977, p. 437-438; 1979; 1979a; Petrovszky şi Cădariu 1979, p. 39-41; Petrovszky şi Gumă 1979, p. 58-61; Lazarovici 1979b, p. 200; Mărghitan 1980, p. 74; Lazarovici et alii 1991, p. 85-86; Gumă 1983, p. 69; 1990; 1993, p. 213, 290; Benea şi Bona 1994, p. 13, 14; Bona şi Rogozea 1985, p. 155-156; 1994, p. 181; 1998, p. 183; Kalmar 1986-1987, p. 41; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 137; Popescu 1988; Gogâltan 1993b, p. 62; 1995a, p. 60; 2004, p. 101; Ardeţ 1993a, p. 340; 2003; Rogozea 1995a; Ciugudean 2000, p. 73; *** 1996, p. 248.

[22] Benea şi Bejan 1989-1993, p. 137; Gumă şi Popescu 1995; Petrescu 2001a, p. 103; Petrescu şi Cedică 2002, p. 156-157; *** 1982, p. 325.

[23] Gudea 1971, p. 140-142; Groza şi Wollmann 1976, p. 166, 168; Petrovszky 1979, p. 201; Bona et alii 1985-1986, p. 537-538; Bona şi Rogozea 1985, p. 156-157; 1985-1986; Rogozea şi Bona 1996; Piso şi Rogozea 1985; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 137; Benea 1996b, p. 268; Alicu 2000; 2002, p. 212, 217-218; Ardeţ 2003; Ardeţ şi Ardeţ 1995; 1997; 1998; 2000; 2001; 2002; 2002-2003; 2003; 2004, p. 38-54, 65-72; Micle 2002; Mare 2004, p. 184.

[24] Gumă 1997, p. 15; Rogozea 1998, p. 183.

[25] *** 1982, p. 325.

[26] *** 1988, p. 269.

[27] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 137.

[28] Bozu 2000, p. 154.

[29] *** 1982, p. 325.

[30] *** 1988, p. 270.

[31] Ibidem.

[32] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 137.

[33] Popescu D. 1967a, p. 360; Moroz-Pop 1983a, p. 471, 473; Petrescu 1986; Gumă 1993, p. 212, 286, 290; Rogozea 1995a, p. 81 şi urm.; 1998, p. 185; Mare 2004, p. 162, 180.

[34] Moroz-Pop 1983a, p. 471; Bejan 1985-1986, p. 234; Mare 2004, p. 180.

[35] Medeleţ 1994a, p. 263.

[36] Benea 1996b, p. 264; Mare 2004, p. 180-181.

[37] Benea 1996b, p. 264; Mare 2004, p. 181.

[38] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 137.

[39] Benea 1996b, p. 264; Mare 2004, p. 181.

[40] Benea 1996b, p. 265; Mare 2004, p. 181.

[41] Mare 2004, p. 181.

[42] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 137, 139.

[43] Toma-Demian 2002-2003, p. 179.

[44] Ibidem.

[45] Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Ţeicu 1987, p. 343; Benea 1996b, p. 265; Mare 2004, p. 181.

[46] Mare 2004, p. 181.

[47] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 139.

[48] Popescu D. 1968, p. 698; 1970, p. 519-520; 1970a, p. 461; Lazarovici 1977b, p. 17; Uzum 1980, p. 128; Mărghitan 1980, p. 79; 1985, p. 72-73; Bejan 1985-1986, p. 231; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 139; Gumă 1993, p. 213, 290, 294; Drăgoescu 1995, p. 331-332; Crăciunescu 1995, p. 141; 2003, p. 277; Mare 2004, p. 181; *** 1996, p. 249-250.

[49] Tudor et alii 1965, p. 398.

[50] Lazarovici 1977b, p. 15.

[51] Branga 1980, p. 107.

[52] Rusu 1977, p. 203; Bejan 1985-1986, p. 234; Stanciu 2000, p. 155; Dulea 2001, p. 234.

[53] Oţa 2004, p. 511.

[54] Boroneanţ 2000, p. 143-144.

[55] Petrescu-Dîmboviţa 1977, p. 98, 252-253; Mărghitan 1980, p. 77; Gudea şi Moţiu 1983, p. 193; Gumă 1993, p. 254, 290.

[56] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 139.

[57] Ibidem.

[58] Matei 1973, p. 311-312; Săcară 1974; Rusu et alii 2000, p. 153-154, 157.

[59] Medeleţ 1994a, p. 263.

[60] Ţeicu 1987, p. 320, 333; Luca 1996; Benea 1996b, p. 266.

[61] Popescu D. 1970a, p. 456; Babeş 1971, p. 375; Matei 1973, p.314-317; Matei şi Iambor 1980, p. 515; Matei şi Uzum 1972; Uzum 1975, p. 139; 1979b; Uzum şi Lazarovici 1971; Iambor 1980, p. 171; Mărghitan 1985, p. 73-74; Ţeicu 1987, p. 320, 327, 333; 1993, p. 237; 1998, p. 92, 131, 175, 176-177; Bejan 1995, p. 139; Benea 1996b, p. 266; Oţa 1998, p. 116; 2000, p. 283; Rusu A.A. 1999, p. 278; Mare 2004, p. 182.

[62] Popescu D. 1970a, p. 456; Babeş 1971, p. 375; Stoia 1976, p. 278; Uzum 1979a, p. 241; 1979b; 1981a, p. 216, fig. 1; Uzum şi Lazarovici 1971; 1977; Matei 1973, p.317-319; 1979, p. 262; Matei şi Iambor 1980, p. 515; Petrovszky 1977, p. 438; Gumă 1983, p. 69; 1993, p. 213, 290; Trâncă 1983; Mărghitan 1985, p. 74, 76; Bejan 1985-1986, p. 231, 234; 1995, p. 139; Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 139; Ţeicu 1987, p. 320, 327-328; 1993, p. 237-238; 1995; 1996c, p. 10; 1998, p. 92, 132, 175-176, 200-202; Rusu A.A. 1998, p. 10; 1999, p. 278.

[63] Uzum 1979a, p. 241, 248; Matei şi Iambor 1980, p. 515; Stoicovici 1981, p. 175, 176, 178; 1983, p. 240; Trâncă 1983; Bejan 1985-1986, p. 231, 234; 1995, p. 139; Ţeicu 1987, p. 320, 328; 1998, p. 99; 2003b, p. 10-13; Dulea 2001, p. 234; Mare 2004, p. 182.

[64] Gumă 1983, p. 69; 1993, p. 213, 290; Bălănescu 1983, p. 237; Trâncă 1983; Lazarovici 1985; Mărghitan 1985, p. 73; Bejan 1985-1986, p. 231, 234; Bozu şi El Susi 1987, fig. I/B; Ţeicu 1987, p. 320, 330, 333; 1998, p. 99, 127; 1999-2000, p. 457; 2003b, p. 13-14; Benea 1996b, p. 266; Luca 1998-2000, p. 309; Geangu 2001, p. 172; Dulea 2001, p. 234; Radu şi Ţeicu 2003c, p. 314; Mare 2004, p. 182.

[65] Lazarovici 1979b, p. 200.

[66] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 140; Lazarovici şi Kalmar 1994, p. 18.

[67] Iaroslavschi şi Lazarovici 1978, p. 256; Benea şi Bejan 1989-1993, p. 137; Benea 1996b, p. 266; Mare 2004, p. 182.

[68] Ibidem.

[69] Bejan 2004, p. 380.

[70] Dulea 2001, p. 234.

[71] Dulea 2001, p. 234; Mare 2004, p. 182.

[72] Boroneanţ 2000, p. 113; Ţeicu 1987, p. 327.

[73] Winkler 1968, p. 39; Medeleţ 1994a, p. 263.

[74] Medeleţ 1994a, p. 263.

[75] *** 1982, p. 327.

[76] *** 1979, p. 432; Gumă 1983, p. 69-70; 1993, p. 214, 290; Rogozea 1998, p. 186.

[77] Petrovszky et alii 1981, p. 436; Rogozea 1987, p. 358-359; Boroneanţ 2000, p. 33.

[78] Petrovszky et alii 1981, p. 434-435; Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 2000a, p. 26; Boroneanţ 2000, p. 33.

[79] Petrovszky et alii 1981, p. 433-434; Rogozea 1987, p. 358-359; Petrescu 1999-2000, p. 130; 2000a, p. 28-29; Boroneanţ 2000, p. 33.

[80] Rogozea 1986, p. 196-198.

[81] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 140.

[82] Ibidem.

[83] Ibidem.

[84] Draşovean et alii 2004, p. 16.

[85] Ibidem.

[86] Medeleţ 1994a, p. 263.

[87] Medeleţ şi Bugilan 1987, p. 140.

[88] Ibidem.

[89] Idem., p. 142.

[90] Ibidem.

[91] Ibidem.

[92] Mare 2004, p. 182-183.

[93] Ibidem.

[94] Ibidem.

[95] Moroz-Pop 1983a, p. 473; Sânpetru 1992, p. 136; Mare 2004, p. 79, 183.

[96] Drăgoescu 1995, p. 331.

[97] Medeleţ 1994a, p. 263; Ţeicu 2003b, p. 91.