|
Institutul pentru Cercetarea
Patrimoniului Cultural Transilvănean �n Context European ACTA TERRAE SEPTEMCASTRENSIS IIISSN 1583-1817 Editura Economică, Sibiu 2003 Autori: Silviu
Istrate PURECE pag.(pages): 127-133. Date despre trei
noi descoperiri monetare. Două tetradrahme de imitaţie din
judeţul Olt şi un denar roman imperial din judeţul Sibiu Silviu Istrate PURECE Summary In this article we
deal with two tetradrahmes discovered in Olt County. The first one is from
C�rlogani and it is a Filip II imitation type. The second one is from V�leni
and it is a Macedonia Prima imitation type In the last part of the article we
discussed about one Roman denary which was discovered in Cristian ( Sibiu
County). Articolul de
faţă �şi doreşte să aducă la
cunoştinţa lumii ştiinţifice trei noi descoperiri de
monedă antică. Două dintre cele trei monede au fost
descoperite pe teritoriul judeţului Olt, iar cea de-a treia pe
teritoriul judeţului Sibiu. Din punct de vedere cronologic cele mai
vechi monede prezentate �n cadrul acestui articol sunt cele descoperite �n
judeţul Olt. Este vorba de o tetradrahmă de tip Filip al II-lea
găsită pe raza localităţii C�rlogani[1]
şi o tetradrahmă de tip Macedonia Prima provenită de la Văleni.[2]
�n ceea ce priveşte moneda descoperită �n judeţul Sibiu, avem
de-a face cu un denar roman imperial descoperit la Cristian.[3] �n cazul celor
două tetradrahme am considerăm pe baza analizei lor atente că
este vorba de două imitaţii monetare. Am �ncercat �n cele ce
urmează să scoatem �n evidenţă acele aspecte care
creionează �n mod clar cele amintite mai sus. Vom porni la prezentarea
acestora respect�nd poziţionarea lor cronologică. 1. C�rlogani
(judeţul Olt) � Imitaţie după o tetradrahmă de tip Filip al
II-lea Moneda a fost
achiziţionată �n anul 2000 de către autorul acestui articol de
la doi copii. Moneda fusese primită de copii de la bunicii lor care
locuiau �n localitatea C�rlogani şi care făcuseră descoperirea
pe raza satului. �n prezent moneda se află �n colecţia Purece
Silviu. Pe avers este
reprezentată efigia lui Zeus cu cunună de lauri spre dreapta, iar
pe revers legenda +IΛΙΠΠΥ şi
călăreţul olimpic spre dreapta cu o ramură de palmier �n
m�nă, sub cal torţă; �n spaţiul dintre picioarele
anterioare ale calului este prezentă o siglă? Sigla se
prezintă sub această formă: �Ч�. Moneda are o
greutate de 12,82 gr şi dimensiunile de 2,5 x 2,4 cm. Axa 11. Starea de
conservare este foarte bună, moneda fiind puţin circulată. Trebuie
menţionat că greutatea mică se datorează şi faptului
că moneda a fost tăiată �ntr-o parte, credem că după
descoperire, pentru a se verifica dacă piesa este din argint.
Mulţumită acestei tăieturi se poate vedea calitatea foarte
bună a metalului din care a fost realizată. După cum s-a
putut observa legenda prezentă pe reversul monedei nu este corectă,
lipseşte litera �O�. Litera �O� nu apare nici măcar sub formă
punctiformă. Acest lucru nu ar fi fost admis dacă moneda ar fi fost
emisă de către un atelier oficial. Din punct de vedere stilistic
iconografia monedei este destul de apropiată de stilul caracteristic. Stilul foarte bun
şi prezenţa �n mare parte a legendei, ne face să
considerăm că imitaţia este una timpurie, ea av�nd ca model o
tetradrahmă postumă de tip Filip al II-lea. C. Preda consideră
că acest tip de monedă, cu mici erori de scriere a legendei sau
mici imperfecţiuni stilistice, ar putea să provină şi din
atelierele macedonene datorită neglijenţei monetarilor[4],
ipoteză la care noi nu aderăm. Primele
imitaţii ale tetradrahmelor de tip Filip al II-lea �ncep să circule
odată cu sf�rşitul secolului al IV-lea şi �nceputul secolului
al III-lea.[5] Aceste
prime imitaţii au fost bătute la sud de Dunăre, C. Preda
consider�nd că ele apar �n mediul traco-getic din sudul Dunării.[6]
Nu se poate vorbi �n această fază de existenţa unei emiteri de
monedă de imitaţie �ntr-un mod organizat, dovadă este faptul
că nu putem deosebi un stil anume. Prezenţa imitaţiilor pe
teritoriul ţării noastre nu este caracteristică unui
spaţiu anume, dar marea majoritatea a lor se situează la S de
Carpaţi, cum este şi firesc.[7]
Descoperirea prezentată mai sus vine să completeze lista relativ
mică a tetradrahmelor de acest tip scoase la lumină pe teritoriul
Rom�niei. 2.
Tetradrahmă de tip Macedonia Prima descoperită la Văleni (jud.
Olt) Cea de-a doua
tetradrahmă prezentată �n acest articol a fost descoperită �n
comuna Văleni (jud. Olt) de către tatăl studentei C�rstea
Cristina, �n posesia căreia se află �n prezent moneda. Piesa a fost
găsită pe terenul agricol pe care familia sa �l are �n proprietate
�n momentul aratului, anul acesta. Pe aversul monedei
este reprezentat bustul zeiţei Artemis Tauropolos spre dreapta, �n
centrul scutului macedonean, drapat, cu părul �mpletit �n jurul capului,
�mpletit �n coc cu trei şuviţe de păr răsucite, două
bucle căz�nd pe ceafă şi deasupra frunţii poartă o
cunună prinsă �n păr. �n spatele bustului apar atributele
zeiţei: arcul şi tolba. �n jurul acestei imagini se află un
cerc perlat. Scutul este ornamentat cu un şir de şapte ovale din
linii duble, �n mijloc cu c�te o stea cu şase raze, iar �ntre ele
grupuri de c�te trei puncte dispuse �n triunghi. Pe reversul
monedei avem legenda MAKEΟΔHΝI
ΠΡΩΤΗΣ (şi nu cum ar fi corect
MAKEΔΟNΩN ΠΡΩΤΗΣ), �ntre cele
două cuvinte măciuca lui Herakles dispusă orizontal, cu
m�nerul spre st�nga. Totul se află �ntr-o cunună de stejar cu opt
frunze �n interior, patru sus şi patru jos şi 12 �n exterior. �n
st�nga, unde se leagă cununa, se află un fulger. Moneda are o
greutate de 16,15 grame şi dimensiunile de 3,3 x 3,1 cm. Axa 8. Starea
de conservare este foarte bună, moneda fiind puţin circulată.
C�nd analizăm greutatea monedei trebuie să ţinem cont de
faptul că moneda prezintă o tăietură �ntr-o parte şi
care viciază, bine�nţeles, valoarea acesteia. După cum am
arătat şi mai sus legenda, care �nsoţeşte iconografia
reversului, este coruptă �n loc de MAKEΔΟNΩN
ΠΡΩΤΗΣ avem legenda MAKEΟΔHΝI
ΠΡΩΤΗΣ. Acest lucru indică �n mod evident
că este vorba de o imitaţie bătută �n mediul barbar,
deoarece nu se pune preţ pe corectitudinea legendei. Indiciile care ne
fac să ne g�ndim la o imitaţie după seria de monede de tip
Macedonia Prima, nu se rezumă doar la legendă ci ele pot fi extrase
şi din analiza stilistică a iconografiei monedei. Stilul monedei
este barbarizat, acest lucru se poate observa mai ales din analiza aversului.
Imaginea este lipsită de graţia caracteristică iconografiei
elenistice, ce �şi face simţită prezenţa pe monedele de
tip Macedoniei Prima. Există
anumite imperfecţiuni de redare a fizionomiei zeiţei. Astfel,
faţa acesteia este alungită şi colţuroasă,
bărbia capătă o formă ascuţită, c�nd ea ar
trebui să fie rotunjită, nasul, care ar trebui să fie drept,
ajunge să fie c�rn. �n general imaginea este rece şi parcă
lipsită de viaţă. Un alt lucru interesant este şi faptul
că monograma care ar trebuii să fie clar evidenţiată �n
partea superioară a reversului este redată �ntr-un mod care
�mpiedică �n mare măsură recunoaşterea acesteia. Pe baza
puţinelor indicii pe care le avem putem �nsă presupune că este
vorba de această monogramă: Problema
imitaţiilor după monedele de tip Macedonia Prima a fost viu
disputată. Criteriile după care o monedă poate fi
introdusă �n această categorie sunt extrem de puţin definite. Deoarece au fost
descoperite foarte puţine tetradrahme, pe teritoriul ţării
noastre, care să aibă erori de scriere a legendei, �n general s-a
�ncercat depistarea imitaţiilor pe baza elementelor stilistice şi a
modului de redare a literelor din legendă. Unii numismaţi au
�ncercat să vadă �n forma globulară a literelor un criteriu de
plasare a respectivei monede �n categoria imitaţiilor[8],
iar alţii merg pe faptul că acest lucru nu ar reprezenta ceva
deosebit şi că acesta nu ar fi un criteriu de departajare a
monedelor originale de cele de imitaţie.[9]
Este foarte greu
de altfel să se precizeze care sunt limitele stilistice �ntre care se
�ncadrează tipurile originale.[10]
Neclaritatea este cu at�t mai mare cu c�t �n unele cazuri lipsesc imaginile
care să justifice cele relatate de către autori, mai ales �n ceea
ce priveşte repertoriile.[11]
Un lucru cert este �nsă faptul că monedele care au erori de scriere
a legendei sunt piese de imitaţie. Acestea �nsă sunt foarte
puţine pe teritoriul ţării noastre.[12] Din punctul de
vedere al stilului coafurii zeiţei Artemis, putem preciza că
tetradrahma de faţă poate fi �ncadrat �n tipul F7, după
�mpărţirea făcută �n monografia dedicată tezaurului
de la Căprioru.[13]
Interesant este că acest tip de coafură se regăseşte
şi �n tezaurul de la Căprioru tot pe emisiunile care au
aceeaşi monogramă, ca şi �n cazul monedei prezentate mai sus,
adică O problemă
delicată este cea privind determinarea intervalului de timp �n care
moneda de tip Macedonia Prima �şi face simţită prezenţa
pe teritoriul nord�dunărean. Se ştie că perioada de emitere a
monedei este de aproximativ 100 de ani, �ncadr�ndu-se �ntre 158 � Hr. şi
148 �.Hr, deci �n perioada de existenţă a districtului Macedonia
Prima tipul monetar fiind emis �n capitala acestuia Amphipolis. Se consideră
că momentul pătrunderii tipului monetar respectiv la nord de
Dunăre ar putea fi căutat undeva către finele secolului al
II-lea �.Hr., persistenţa sa �n acest spaţiu merg�nd p�nă
către jumătatea secolului I �.Hr.[15]
Unii cercetători presupun menţinerea monedelor de tip Macedonia
Prima �n circulaţie şi după jumătatea secolului I �.Hr,
mai ales pe baza tezaurului de la Hunedoara, �ncheiat cu un denar roman
republican dat�nd din anul 38 �.Hr.[16]
Noi ne păstrăm rezerva de a nu ne ralia la această părere
şi susţinem că limita circulaţiei monetare a tipului
Macedonia Prima ar fi jumătatea secolului I �.Hr. �n cadrul
cronologic mai sus delimitat se �ncadrează şi monedele de
imitaţie[17],
presupunem că acestea au fost bătute la sud de Dunăre, de unde
au venit �mpreună cu tetradrahmele originale[18],
deşi unii autori sunt mai sceptici şi consideră situaţia
�ncă neclară[19]. Un lucru ce
merită remarcat este faptul că multe dintre monedele care au
lipsuri �n legendă, prezintă pe revers monogramele: �n ceea ce
priveşte poziţionarea geografică a descoperiri, moneda se
�ncadrează �n grupa de descoperiri din zona extracarpatică, care se
concentrată �ntre Dunăre, Olt şi răul Prahova. Descoperirea a
fost făcută pe valea r�ului Vedea, şi este una dintre cele mai
vestice de acest gen din Dacia extracarpatică.[21]
Doar două puncte o depăşesc ca poziţionare vestică:
cel de la Deleni (jud. Olt), pe malul st�ng al Oltului (o descoperire
izolată)[22] şi
de cel de la Bucovăţ (jud. Dolj) (�n tezaur �mpreună cu
tetradrahme thasiene).[23]
Cele două puncte par �nsă izolate de grupul format de restul
descoperirilor monetare. �n orice caz, putem preciza că deocamdată
această descoperire marchează limita vestică a grupului de
monede de tip Macedonia Prima, care se concentrează la est de r�ul
Vedea. �n �ncheiere dorim
să semnalăm, cu acest prilej, şi descoperire unei monede
romane imperiale, �n imediata apropiere a localităţii Cristian
(jud. Sibiu). Descoperirea a fost făcută, �n data de 7 aprilie
2001, cu ocazia unei periegheze organizate de cercul de istorie veche şi
arheologie �Vladimir Dumitrescu�, de către studenţii Muntean
Claudiu, Mircea Bican şi Carol Sathmary. Prezenţa monedei la
suprafaţa solului s-a datorat lucrărilor �ntreprinse la baza ramei
de dealuri din parte de nord a satului, �n apropierea �Drumului Vacilor�,
lucrări iniţiate �n scopul introducerii unei conducte. Moneda a fost
emisă de Severus Alexander pentru soţia sa Herennia Sallustia
Orbiana (232-235). Descrierea monedei este următoarea: Av: SALL BARBIA
ORBIANA AVG Rv:
CONCORDI-A-AVGG D, RIC IV/II, nr.
319, ROMA, emisiune post mortem. Concordia
şez�nd spre st�nga, ţin�nd �n m�na dreaptă patera, iar
�n st�nga două cornucopiae; bust spre dreapta drapat. Stare de
conservare foarte bună, are o greutate de 2,28g; dimensiunile de 1,90 x
1,60 cm şi axa 1. O observaţie care ni se pare demnă de a fi luată �n discuţie este cea a greutăţii monedei. Aceasta este foarte mică. Greutatea redusă poate fi dedusă şi doar pin raportarea la situaţia greutăţilor din tezaurul de la Stăneşti[24] (tezaur ce permite datorită numărului mare de monede din perioada domniei lui Severus Alexander să avem o secţiune prin valorile greutăţilor denarilor emişi �n timpul domniei acestuia). Astfel din cele 252 de monede doar 16 monede au greutăţi apropiate sau inferiore celei pe care o prezintă moneda de faţă, adică 16,34 %. Nici una dintre monedele prezente �n tezaur emise �n numele Orbianei nu are o greutate asemănătoare.
Fig. 1. Imitaţie
după tetradrahmele de tip Filip al II-lea. C�rlogani (jud. Olt). Scara
1:1
Fig. 2. Tetradrahmă
de tip Macedonia Prima descoperită la Văleni (jud. Olt). Scara 1:1
Fig. 3. Denar roman imperial emis de Severus Alexander pentru
Orbiana. Cristian (jud. Sibiu). Scara 1:1
|
.
.
